Uniunea Europeană respinge reluarea acordurilor energetice cu Rusia, în ciuda creșterii prețurilor

Președintele Consiliului European, Kaja Kallas, a declarat categoric că nu există deschidere în rândul statelor membre pentru revenirea la relații energetice cu Rusia, chiar și în contextul escaladării prețurilor la energie provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Kallas a subliniat, într-un interviu acordat agenției Reuters, că discuțiile interne în cadrul Uniunii Europene nu reflectă nicio disponibilitate pentru normalizarea relațiilor energetice cu Moscova. „Am fost în spatele acelor ușe închise și nu văd această deschidere. Și când vorbim cu Rusia, desigur, cel mai important lucru este să cădem de acord mai întâi despre ce vrem să vorbim cu ei,” a declarat oficialul european. Kallas a avertizat că o revenire la relațiile energetice de dinaintea invaziei Ucrainei ar putea duce la noi conflicte regionale. „Pentru că, dacă ne întoarcem la normal, vom avea mai multe astfel de situații, mai multe războaie. Am mai văzut asta înainte. Așa că trebuie să fim foarte vigilenți și să nu-i dăm Rusiei ceea ce și-o dorește, pentru că apetitul lor nu va face decât să crească,” a subliniat Kallas.

Pe fondul creșterii galopante a prețurilor resurselor energetice, Federația Rusă și-a manifestat deschiderea pentru reluarea livrărilor de petrol și gaze către Europa, la cererea statelor europene. Marți, prețurile petrolului au continuat ascensiunea: Brentul a atins 104,88 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate a ajuns la 98,32 dolari pe baril — o creștere semnificativă față de aproximativ 70 de dolari pe baril, nivelul din perioada anterioară escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Decizia UE de a menține sancțiunile și de a refuza revenirea la dependența energetică de Rusia reflectă o poziție strategică: prioritatea rămâne consolidarea securității europene și sprijinul pentru Ucraina, în defavoarea avantajelor economice pe termen scurt. Această poziție se aliniază cu avertismentele privind riscurile unei crize a gazelor în Europa, pe fondul stocurilor scăzute și al perturbării lanțurilor de aprovizionare globale.