Unirea Moldovei cu România, analizată la Bruxelles: „Chișinăul decide modalitatea prin care se va realiza integrarea europeană sau eventuale alte opțiuni de reunificare”

Scenariul unei eventuale uniri între România și Republica Moldova a generat prima reacție oficială din partea conducerii Uniunii Europene, în contextul în care subiectul a fost readus în dezbaterea publică de la Chișinău. Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a subliniat în cadrul unei intervenții televizate că decizia privind parcursul politic și viitorul statal aparține în mod exclusiv cetățenilor și autorităților de la Chișinău, lăsând la latitudinea acestora alegerea modalității prin care se va realiza integrarea europeană sau eventuale alte opțiuni de reunificare.

Această luare de poziție vine după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a repus în discuție subiectul într-un interviu recent, menționând că o astfel de apropiere instituțională ar putea reprezenta o garanție suplimentară pentru securitatea și libertatea țării în fața riscurillor regionale, deși a recunoscut că momentan nu există un sprijin majoritar consolidat pentru un asemenea demers în rândul populației. Totodată, liderul de la Chișinău a subliniat necesitatea identificării unor soluții ferme de protecție în actualul climat geopolitic tensionat.

În același cadru de dezbatere, prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a punctat că o eventuală unire cu România nu trebuie tratată sau redusă la statutul unui simplu plan de rezervă pentru parcursul euroatlantic, subliniind profunzimea legăturilor istorice, culturale și economice dintre cele două maluri ale Prutului. De asemenea, poziții similare au fost exprimate anterior și de reprezentanți de rang înalt ai Parlamentului European, care au reiterat că viitorul Republicii Moldova rămâne în mâinile propriilor cetățeni, Bruxelles-ul sprijinind în continuare eforturile de reformă și aliniere la standardele comunitare.