Ungaria NU l-ar aresta pe Putin și atacă din nou SUA: „Ce ar fi dacă Bosnia ar face rapoarte despre drepturile omului în alte țări? Să încetăm odată!”
Ungaria nu îl va aresta pe preşedintele rus Vladimir Putin dacă acesta ar intra pe teritoriul ungar, întrucât nu ar exista niciun temei juridic, a declarat joi Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, transmite Reuters, informează Agerpres. Ungaria a semnat şi a ratificat Statutul de la Roma, document în baza căruia a fost înfiinţată Curtea Penală Internaţională (CPI), instanţa ce a emis vineri un mandat de arestare pe numele actualului preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni. CPI susţine că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă o responsabilitate penală individuală în acest caz.
Fiind întrebat dacă Vladimir Putin ar fi arestat în cazul în care acesta intră în Ungaria, Gergely Gulyas a spus că Statutul de la Roma nu a fost promulgat în Ungaria. „Ne putem referi la legislaţia ungară şi pe baza acesteia noi nu îl putem aresta pe preşedintele rus… întrucât statutul CPI nu a fost promulgat în Ungaria”, a explicat Gulyas. El a precizat că guvernul ungar „nu şi-a definitivat o poziţie” cu privire la mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin. „Aceste decizii nu sunt cele mai fericite întrucât ele duc lucrurile către escaladare şi nu către pace, aceasta este opinia mea personală, subiectivă”, a adăugat demnitarul ungar.
Curtea Penală Internaţională a emis vineri mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi al comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea a mii de minori ucraineni în Rusia. Moscova nu este parte a Statutului de la Roma, ceea ce înseamnă că mandatele de arestare emise de CPI nu au forţă juridică pe teritoriul său. Totuşi, decizia CPI ar putea împiedica deplasarea preşedintelui rus în oricare din cele 123 de state ce recunosc jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale. Rusia nu a negat că a luat mii de copii din Ucraina de la începutul a ceea ce ea numeşte o „operaţiune militară specială”, dar susţine că scopul a fost de a-i proteja.
Potrivit ministrului ungar de externe, poporul ungar este destul de matur pentru a decide ce este bun pentru el.
„Cum îşi închipuie?”, astfel a comentat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, pe acel raport de ţară în care Departamentul de Stat al SUA evidențiază problemele și își exprimă îngrijorarea cu privire la situația statului de drept și respectarea drepturilor omului în Ungaria.
Despre constatările documentului a relatat recent în detaliu ziarul ungar „Népszava” , însă întrebarea cu privire la acest raport a fost adresată şefului diplomaţiei ungare la o conferinţă de presă care a avut loc la Sarajevo. Péter Szijjártó a spus că „este consternat, în fiecarea an este consternat din nou şi din nou că Departamentul de Stat al SUA are curajul de a califica alte țări, de a face astfel de declarații ex cathedra despre problemele interne ale altor țări“. „Nu știu dacă Ministerul Afacerilor Externe al Bosniei și Herțegovinei, în special al meu, ar scrie un raport despre drepturile omului și alte probleme ale altor țări. (…) Să încetăm odată! (…) Situația din Ungaria trebuie să fie lăsată în seama poporului ungar. Poporul ungar este suficient de matur pentru a decide ce este bine pentru el”,a spus revoltat Péter Szijjártó citat de Nepszava si preluat de Rador.
Raportul – ale cărui constatări recente privind Ungaria se referă, printre altele, la faptul că cenzura este la modă în Ungaria, Guvernul Orbán restricționează libertatea presei, independența justiției este atacată, iar corupția ia amploare – este emis în fiecare an din 1976 de către Departamentul de Stat al SUA, în conformitate cu cerințele Congresului de la Washington.
David Pressman, ambasadorul Statelor Unite la Budapesta, a fost cel care a atras atenția asupra afirmaţiei ministrului de externe,Péter Szijjártó, afirmaţie care amintește înfricoşător de discursurile Kremlinului: când țările europene i-au condamnat pe ruși pentru acțiunile lor care încalcă drepturile omului, răspunsul Rusiei a fost întotdeauna să nu se amestece în treburile interne ale altei țări. Dragostea dintre David Pressman și Péter Szijjártó este mai veche: ministrul ungar de externe s-a înfuriat şi atunci când ambasadorul american și-a exprimat îngrijorarea cu privire la politica Guvernului Orbán, în paginile ziarului american New York Times.
Departamentul de Stat american a publicat luni raportul anual pentru 2022 privind situaţia drepturilor omului în lume; referitor la România, se constată persistenţa unor probleme legate de corupţie, fraudă, mită sau cenzură, precum şi în alte domenii.