Ungaria interzice exportul de țiței și carburanți, în timp ce românii își fac plinul în Bulgaria: „Noroc că suntem aproape”

Prețurile ridicate la carburanți, în România, îi determină pe tot mai mulți șoferi să alimenteze în Bulgaria. În același timp, Ungaria a introdus plafonarea prețurilor la benzină și motorină. Creșterea constantă a tarifelor la benzină și motorină îi determină pe tot mai mulți șoferi din România să caute variante mai ieftine în afara țării. În special în zonele din sud, din apropierea frontierei, tot mai mulți conducători auto aleg să treacă granița în Bulgaria pentru a face plinul.

În același timp, autoritățile de la București analizează mai multe soluții pentru a limita creșterea prețurilor la pompă. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Guvernul ar avea în vedere cinci scenarii pentru a tempera scumpirile, însă până în acest moment nu a fost anunțată o decizie concretă. Datele publicate pe platforme de monitorizare a prețurilor carburanților arată că diferențele dintre România și unele state vecine rămân semnificative.

În România, un litru de benzină se apropie de 8,5 lei, în timp ce în Bulgaria prețul este mai mic cu aproape 2 lei. Pentru șoferii care locuiesc în apropierea graniței, diferența se simte rapid în buget.

La un plin de combustibil, economia poate ajunge chiar și la aproximativ 100 de lei, motiv pentru care tot mai mulți români aleg să treacă frontiera pentru a alimenta. Un șofer explică de ce preferă această variantă: „În România s-au scumpit, toate sunt foarte scumpe. Noroc că suntem pe aici pe aproape și putem să mergem la bulgari.” Un alt conducător auto spune că diferența de preț este evidentă: „Benzina este mult mai ieftină, la noi crește aproape în fiecare zi combustibilul. Aici văd că este mult mai ieftină și îmi convine.”

Nemulțumirea față de costurile tot mai mari îi face pe unii români să se gândească inclusiv la plecarea din țară. „N-avem ce să facem. Cel puțin tinerii care vor să facă ceva n-au, n-au cum să facă ceva în România pe minimum pe economie.”, a spus un alt șofer.

În vestul României, situația este diferită. Guvernul condus de Viktor Orbán a decis să intervină direct pe piața carburanților prin plafonarea tarifelor la benzină și motorină. Decizia vine în contextul creșterii cotațiilor petrolului, influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Astfel, benzina nu poate depăși 595 de forinți pe litru, iar motorina este limitată la 615 forinți pe litru, ceea ce înseamnă un preț de sub 8 lei. Este a doua intervenție de acest tip adoptată de autoritățile de la Budapesta în ultimii cinci ani.

Diferența se vede imediat la pompă. În Ungaria, un plin de 50 de litri de motorină, calculat la aproximativ 7,9 lei pe litru, ajunge la circa 395 de lei.În România, unde motorina costă aproximativ 8,76 lei pe litru, același plin ajunge la aproape 440 de lei. Practic, diferența este de aproximativ 45 de lei pentru o singură alimentare.

O politică similară a fost aplicată și în perioada noiembrie 2021-iunie 2022, când autoritățile ungare au plafonat prețurile pentru a reduce presiunea inflației asupra populației. În acea perioadă, țara a devenit una dintre cele mai ieftine opțiuni pentru alimentare din regiune. Pentru șoferii străini însă, prețurile au rămas apropiate de nivelul pieței și comparabile cu cele din România. În trecut, mulți români din zonele de frontieră mergeau în Ungaria pentru a alimenta, deoarece combustibilul era mai ieftin și nu existau restricții pentru mașinile cu numere străine. Cererea foarte mare a dus chiar la lipsa temporară de carburant în unele stații. Un român care face naveta între cele două țări povestește cum îl ajută diferența de preț:„Pentru mine care domiciliez și în Ungaria și și în România, este un ajutor pentru că achiziționez combustibilul din Ungaria. Fiind 3-4 zeci de lei la un plin se economisește, făcând naveta se adună”, a spus bărbatul.

Autoritățile ungare spun că măsura va rămâne în vigoare atât timp cât presiunea asupra pieței petrolului se menține ridicată. În prezent, Ungaria devine a doua țară din Uniunea Europeană, după Croația, care recurge la plafonarea prețurilor la carburanți.

Ungaria va interzice exportul de țiței și anumiți carburanți. Totodată, guvernul de la Budapesta a decis că va scoate din rezervele de petrol o cantitate pentru 45 de zile. Ministrul Economiei din Ungaria a anunțat că a interzis exportul de țiței, motorină și benzină cu cifra octanică 95. Decizia vine ca un răspuns la creșterea prețului petrolului, pentru a limita impactul asupra economiilor și consumatorilor. Nu este singura hotărârea de acest gen luată de Budapesta în ultima perioadă.

Viktor Orban a anunțat recent că va plafona prețurile la combustibili, pentru a proteja maghiarii de consecințele economice dure ale războiului din Orientul Mijlociu.

Europa, lovită de scumpirea gazelor: prețurile urcă cu aproape 50%

Prețul gazelor a explodat în Europa. Creșterea cu aproape 50% vine după ce compania QatarEnergy a oprit temporar producția de gaz natural lichefiat. Vorbim despre unul dintre cei mai mari furnizori de gaz din lume, iar o astfel de oprire a determinat în mod automat mai puțin gaz disponibil pe piață. Iar aritmetica este simplă: când oferta scade, prețurile cresc.

Autoritățile au decis să mențină plafonarea prețului la gaze până anul viitor, în contextul scumpirilor semnificative înregistrate pe piața europeană, influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Totodată, sprijinul financiar de 50 de lei pentru plata facturilor la energie, destinat consumatorilor vulnerabili, va fi acordat și în acest an, având în vedere că după liberalizarea pieței costurile la energie s-au triplat pentru mulți români. Potrivit datelor prezentate, aproape jumătate din valoarea unei facturi la energie se întoarce la stat sub formă de taxe, accize și tarife reglementate, ceea ce face ca statul să fie principalul beneficiar al actualului sistem.

În același timp, administratorii de bloc atrag atenția asupra creșterii accelerate a numărului de restanțieri la întreținere. Aceștia semnalează că tot mai mulți locatari întâmpină dificultăți în achitarea facturilor lunare, pe fondul majorărilor de preț și al presiunilor financiare tot mai mari asupra populației.