Ultima zi a alegerilor prezidențiale în Rusia. MAE: „România condamnă scrutinul în teritoriile ale Ucrainei ocupate temporar şi anexate ilegal”
Rusia a început duminică ultima zi a scrutinului prezidenţial, Moscova acuzând Ucraina că a folosit atacuri aeriene pentru a încerca să saboteze alegerile în urma cărora se aşteaptă să fie menţinut la putere preşedintele Vladimir Putin pentru încă şase ani, relatează Reuters, citat de news.ro. Mai mult de jumătate dintre alegătorii ruşi au mers deja la urne în primele două zile ale scrutinului de trei zile, potrivit oficialilor.
Ultima zi va testa forţa opoziţiei din ţară, care a făcut apel la toţi susţinătorii săi să voteze în acelaşi timp, la prânz, în cadrul unei acţiuni denumite „Prânz împotriva lui Putin”.
Proteste sporadice au marcat deja alegerile, dar ultimele evoluţii ale războiului cu Ucraina au aruncat o umbră mai mare asupra votului de până acum. Vineri, Putin a acuzat Kievul că a încercat să perturbe alegerile prin intensificarea atacurilor cu drone şi rachete în interiorul Rusiei şi pe teritoriul ucrainean deţinut de Moscova. De asemenea, el a promis că va pedepsi Ucraina. Oficialii locali ruşi au declarat duminică dimineaţa devreme că forţele Kievului au continuat atacurile asupra regiunilor ruseşti de la graniţa cu Ucraina.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a abordat atacurile raportate în discursul său video nocturn de sâmbătă, dar a mulţumit forţelor sale militare şi serviciilor de informaţii „pentru noile capacităţi ucrainene cu rază lungă de acţiune”.
Kievul consideră că alegerile care au loc în părţi ale teritoriului său controlate de Rusia sunt ilegale şi nule. Analiştii militari consideră că bombardamentele zilnice ale Kievului, care vizează în principal energia şi alte infrastructuri-cheie, reprezintă o încercare de a zdruncina sentimentul de stabilitate al ruşilor şi de a submina efortul de război al Moscovei.
Niciunul dintre ceilalţi trei candidaţi de pe buletinul de vot nu reprezintă o provocare credibilă pentru Putin, în vârstă de 71 de ani, care domină peisajul politic al Rusiei, notează Reuters. Dar susţinătorii celui mai proeminent duşman al lui Putin, Alexei Navalnîi, care a murit într-o colonie din Arctica în februarie, au făcut apel la populaţia din întreaga Rusie să se prezinte la vot, duminică la prânz, în fiecare dintre cele 11 fusuri orare ale ţării, toţi la aceeaşi oră.
Acţiunea „Prânz împotriva lui Putin”, susţinută de văduva lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, este prezentată ca o modalitate prin care oamenii îşi pot exprima opoziţia fără riscul de a fi arestaţi, deoarece vor sta la coadă pentru a vota legal. Kremlinul a avertizat oamenii să nu participe la adunări neautorizate.
„Astăzi vrem să ne spunem tuturor – prânzul este chiar începutul”, a scris iniţiativa „Prânz împotriva lui Putin” pe Telegram duminică dimineaţă: „Da, unii dintre noi sunt speriaţi. Da, alegerea nu este uşoară. Dar noi suntem poporul. Şi vom face faţă atât alegerii, cât şi responsabilităţii”.
Peste 114 milioane de ruşi sunt eligibili pentru a vota, inclusiv în ceea ce Moscova numeşte „noile sale teritorii” – patru regiuni din Ucraina pe care forţele sale le controlează doar parţial, dar pe care le-a revendicat ca parte a Rusiei.
Comisia Electorală Centrală rusă a declarat că peste 63 de milioane de alegători s-au prezentat deja la urne până sâmbătă seara.
România condamnă alegerile ruse în „teritoriile ale Ucrainei ocupate temporar şi anexate ilegal”
Ministerul Afacerilor Externe condamnă desfăşurarea alegerilor ruse pe teritorii ale Ucrainei ocupate temporar şi anexate ilegal. Totodată, MAE condamnă deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi în regiunile Abhazia şi Osetia de Sud ale Georgiei. Instituţia română precizează că alegerile în aceste zone sunt ilegitime, ilegale, încalcă dreptul internaţional, iar rezultatul lor este lovit de nulitate.
„România condamnă desfăşurarea alegerilor de către Rusia în teritoriile ale Ucrainei ocupate temporar şi anexate ilegal. Acestea încalcă dreptul internaţional, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Acest alegeri sunt ilegale şi ilegitime, rezultatul lor este lovit de nulitate”, arată o postare pe reţeaua X a Ministerului Afacerilor Externe român.
De asemenea, „România condamnă cu fermitate deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi în regiunile Georgiei, Abhazia şi Osetia de Sud, fără acordul autorităţilor din Moldova şi, respectiv, Georgiei. Acestea sunt ilegale şi încalcă dreptul internaţional.”, conform unei alte postări pe contul MAE de pe reţeaua X, fostă Tiwtter.
Prezență în unanimitate la vot, în unele zone
În peste 400 de secții de votare din Orientul Îndepărtat Rus, prezența alegătorilor la alegerile prezidențiale a fost de 100%, în ultimele 24 de ore, titrează publicaţia Verstka, citând date ale comisiilor electorale locale, relatează Rador Radio România.
După cum notează jurnaliştii de la Verstka, numărul total de persoane care au votat în aceste secţii de votare este de aproximativ 17.000. Potrivit publicației Verstka, aceste secţii de votare sunt deschise pe nave de pescuit și în localităţi îndepărtate.
Potrivit Verstka, o prezență la vot de 100% a fost înregistrată în Kamceatka în toate secţiile de votare deschise la bordul a 124 de nave de pescuit. De asemenea, toți cetățenii care aparţin de circumscripţia electorală Holmsk au votat la secţiile de votare deschise la bordul a 33 de nave și toți cetățenii care aparţin de circumscripţia electorală portul Nevelsk au votat la secţiile de votare deschise la bordul a 56 de nave. De asemenea, 100% din cetățenii care aparţin de circumscripţia electorală din regiunea Magadan au votat în proporţie de 100% la secţiile de votare deschise la bordul a 12 nave.
În ţinutul Primorsk, peste 150 de nave sunt incluse în circumscripţiile electorale din porturile Vladivostok și Nahodka – conform Verstka – aproape toți cetățenii care aparţin de aceste circumscripţii electorale au votat, în ultimele 24 de ore.
În afară de secţiile de votare deschise la bordul navelor, o prezență la vot de 100% s-a înregistrat și în așezările îndepărtate din Extremul Orient Rus. Potrivit Verstka, într-o secție de votare din satul Nutăpălmen, situat pe malul Mării Ciukotka, unde locuiesc în total 61 de persoane, toți locuitorii şi-au exprimat votul. În alte localități din Extremul Orient Rus, votul a avut loc anticipat.
Rusia a organizat sâmbătă a doua zi a alegerilor prezidenţiale la care au participat vineri aproape o treime din cei 112 milioane de ruşi cu drept de vot, informează EFE, relatează Agerpres.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), peste 30% dintre ruşi şi-au exercitat vineri dreptul de vot, la care trebuie adăugate cele 2,6 milioane care au votat anticipat din cauza războiului din Ucraina. Vineri, mai multe persoane au fost arestate pentru că au pulverizat cerneală, vopsea şi antiseptic pe urne sau au aruncat cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare.
În plus, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat vineri Ucraina că încearcă să-i perturbe realegerea prin atacuri şi incursiuni la graniţă. „Cu obiectivul de a perturba alegerile, de a teroriza oamenii, în mai multe regiuni de graniţă cu Ucraina regimul neonazist de la Kiev a planificat şi încearcă să execute acţiuni militare demonstrative (…) Aceste atacuri inamice nu pot şi nu vor rămâne nepedepsite”, a declarat Putin, care a prezidat prin videoconferinţă o şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, la care a participat ministrul apărării Serghei Şoigu.
Cel puţin doi civili ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean cu 15 rachete Vampire asupra oraşului Belgorod, în timp ce Rusia, la rândul său, a atacat vineri o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Odesa, ucigând cel puţin 20 de oameni şi făcând peste 70 de răniţi.
Putin, în vârstă de 71 de ani, a votat vineri din biroul său în încercarea de a promova votul electronic, considerat fraudulos de opoziţie. Potrivit sondajelor oficiale, Putin se bucură de o intenţie de vot de peste 80%, aşa că ar putea obţine cea mai mare victorie electorală a sa de când a venit la putere în 2000.
Sprijinul pentru reprezentantul Partidului Oameni Noi, Vladislav Davankov, şi pentru comunistul Nikolai Haritonov este de 6%, în timp ce ultranaţionalistul Leonid Slutski este creditat cu circa 5% din intenţiile de vot.
O parte a opoziţiei faţă de Kremlin a decis să-l susţină pe Davankov, a cărui poziţie faţă de războiul din Ucraina este ambiguă, în timp ce alţii au cerut ca oamenii să voteze duminică la prânz, în acţiunea cunoscută sub numele de „Amiază fără Putin”, ai cărui participanţi au fost ameninţat cu urmărirea penală de către Parchetul rus. Aproximativ 4,5 milioane de alegători pot vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
După moartea în închisoare a liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, susţinătorii săi – care îl fac direct responsabil pe Putin de moartea principalului oponent al Kremlinului – au cerut Occidentului să nu recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale.
Mai multe persoane arestate pentru atacuri asupra secțiilor de votare
Vineri, mai multe persoane au fost arestate pentru că au pulverizat cerneală, vopsea şi antiseptic pe urne sau au aruncat cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare. În plus, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat vineri Ucraina că încearcă să-i perturbe realegerea prin atacuri şi incursiuni la graniţă.
„Cu obiectivul de a perturba alegerile, de a teroriza oamenii, în mai multe regiuni de graniţă cu Ucraina regimul neonazist de la Kiev a planificat şi încearcă să execute acţiuni militare demonstrative (…) Aceste atacuri inamice nu pot şi nu vor rămâne nepedepsite“, a declarat Putin, care a prezidat prin videoconferinţă o şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, la care a participat ministrul apărării Serghei Şoigu, potrivit Agerpres.
Cel puţin doi civili ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean cu 15 rachete Vampire asupra oraşului Belgorod, în timp ce Rusia, la rândul său, a atacat vineri o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Odesa, ucigând cel puţin 20 de oameni şi făcând peste 70 de răniţi.
Peste 50 de țări condamnă scrutinul organizat în zonele cucerite de la Ucraina
Peste 50 de țări membre ale ONU au condamnat alegerile prezidenţiale din Rusia, desfăşurate de Federația Rusă inclusiv în teritoriile ocupate ale Ucrainei, scrie RBC Ucraina, relatează Rador Radio România.
Potrivit Reprezentanţei Permanente a Ucrainei la ONU, o declarație comună în acest sens a fost semnată de 55 de state, precum și de Uniunea Europeană. Printre statele care au condamnat „alegerile” ruseşti se numără membrii UE, SUA, Argentina, Australia, Georgia, Japonia, Republica Moldova, Coreea de Sud, Marea Britanie și Uruguay. „Condamnăm ferm încercările ilegitime ale Federației Ruse de a organiza alegeri pentru președintele Rusiei în teritoriile temporar ocupate de pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional. Organizarea de alegeri pe teritoriul altui stat membru ONU fără acordul acestuia este o evidentă lipsă de respect faţă de principiile suveranității și integrității teritoriale. Astfel de alegeri nu sunt valabile conform dreptului internațional” – se arată în comunicat.
De asemenea, țările semnatare au făcut apel la nerecunoaşterea vreunei schimbări operate de Rusia în privinţa statutului Crimeii, Sevastopolului, precum și a regiunilor Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijjia.
Alegerile prezidențiale din Rusia vor dura trei zile – între 15 și 17 martie 2024. Vladimir Putin ar putea să fie președinte până în 2030, asta dacă va câștiga alegerile. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat deja că Putin va fi reales cu un rezultat de 90% din voturi.
Unii membri ai Parlamentului European și unii politicieni fac apel să nu fie recunoscute rezultatele alegerilor prezidențiale din Rusia și, în consecinţă, nici legitimitatea preşedintelui rus, Vladimir Putin. Ei motivează această nerecunoaştere a scrutinului atât prin votul organizat de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina, cât și de amendamentele adoptate la Constituția Federaţiei Ruse, care îi permit lui Putin să candideze pentru al cincilea mandat. Liderii țărilor occidentale nu s-au pronunţat, deocamdată, în legătură cu nerecunoașterea rezultatelor alegerilor din Rusia.
Comisia Electorală Centrală din Federația Rusă a anunţat noi date despre alegerile prezidenţiale şi prezenţa electoratului rus la urne, înregistrate sâmbătă, 16 martie, relatează Rador Radio România.
Comisia Electorală Centrală din Federația Rusă a anunţat că, sâmbătă, 16 martie, prezenţa la vot depăşea 38%. Datele comisiei sunt citate de Agenţia de presă INTERFAX. Aceste date cu privire la participarea la scrutin sunt prezentate, ținându-se cont şi de participarea la alegerile anticipate, care au avut loc în unele regiuni din Rusia, în perioada 25 febriarie – 14 martie, şi de votul exprimat prin intermediul sistemului de vot electronic la distanţă (DĂG). Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă, Nikolai Bulaev, a făcut acest anunţ sâmbătă.
În general, a remarcat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale din Rusia, votul la alegerile prezidenţiale se desfășoară în regim normal, toate secţiile sunt deschise și funcționează.
Ultimele articole
