Ucraina relansează Bâstroe ca „rută alternativă pentru exporturile agricole”. Grindeanu (Transporturi): „Am trimis solicitare către MAE să discute la Kiev”
Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a anunțat că țara sa relansează canalul Bâstroe ca rută alternativă pentru exporturile agricole ucrainene. Asta în condițiile în care acordul cu Moscova ce permite transportul prin porturile ucrainene de la Marea Neagră expiră în mai puțin de o lună, iar rușii nu dau semne că vor să-l prelungească. Oficialul ucrainean a insistat că porturile dunărene sunt de o importanță critică pentru securitatea alimentară globală, iar lucrările de dragare la Bâstroe sunt de tip „operațional”.
„Porturile dunărene au devenit un element critic al securității alimentare globale în fața funcționării limitate a porturilor din Marea Neagră”, a susținut Oleksandr Kubrakov pe Facebook, citat de Reuters.
Trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, blocate la începutul invaziei ruse, exportă cereale din iulie anul trecut, în cadrul unui acord încheiat cu Rusia și mediat de ONU și Turcia. Numai că acordul urmează să expire pe 18 mai, iar rușii nu dau semne că vor să-l prelungească. Ei vor la schimb ridicarea unor sancțiuni occidentale despre care spun că le afectează propriile exporturi agricole. Între timp, de când Rusia a declanșat războiul, Ucraina a crescut exporturile prin cele trei porturi dunărene la 1,5 milioane de tone de cereale pe lună.
Kievul adâncește canalul Bâstroe de pe Dunăre, Kubrakov spunând că acestea sunt doar lucrările de dragare de tip „operațional”. Ucraina „relansează canalul Bâstroe ca rută alternativă pentru exporturile agricole ucrainene”, a mai spus acesta. Reuters precizează că Ucraina, cu ajutorul unui canal mai adânc, speră să exporte încă 500.000 de tone lunar. Între timp, afluxul mare de cereale ucrainene, la prețuri mici și scutite de taxe vamale, a distorsionat piețele din România și celelalte state UE aflate în vecinătatea Ucrainei. Asta deoarece aceste cereale au rămas aici, în loc să-și continue drumul spre țările care chiar au nevoie de ele.
Comisia Europeană a anunțat un prim ajutor pentru fermierii locali afectați, dar acesta e departe de a compensa pierderile. Aceasta a anunțat apoi încă un sprijin de 100 de milioane de euro, precum și noi decizii legate de tranzit. Între timp, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia au interzis importurile de cereale ucrainene, România fiind singura țară care nu a luat măsuri unilateral. Vineri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a avut o întâlnire cu omologul său ucrainean, apoi a declarat că soluțiile nu pot fi unilaterale, ci trebuie luate de Comisie și aplicate pentru toate statele.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat, referindu-se la măsurătorile pe Canalul Bâstroe, că în 18 aprilie a trimis solicitare către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să discute cu autorităţile ucrainene despre transferul datelor măsurătorilor făcute de experţi ucraineni către autorităţile române. Sorin Grindeanu a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, despre măsurătorile făcute pe Canalul Bâstroe.
„Suntem în situaţia următoare. În 18 aprilie noi am transmis Ministerului român de Externe solicitarea de a discuta pe canale diplomatice cu autorităţile ucrainene despre transferul datelor măsurătorilor efectuate de experţii ucraieneni către noi. Noi am solicitat către MAE să transmită mai departe pe canale diplomatice această solicitare către ucraineni. Suntem în situaţia în care aşteptăm din partea MAE un răspuns, care probabil, la rândul său, Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă un răspuns din partea ucrainenilor”, a afirmat Grindeanu.
El a precizat că aceste date vor fi interpretate şi transmise şi altor structuri ale statului român.
„Ei trebuie să ne transmită şi noi lor datele brute. Dacă doresc interpretarea pe care noi am făcut-o pe sectorul nostru nu avem niciun fel de problemă să trimitem şi acea interpretare. Doar că în acest moment sau în momentul în care vom primi aceste date la Ministerul Transporturilor – şi nu neapărat ministerul, cât AFDJ-ul – vor fi interpretate, vor fi prezentate, cred că alte structuri ale statului român, că vorbim de Ministerul Mediului sau că vorbim de Ministerul Afacerilor Externe, în funcţie de aceste date, să prezinte şi ei nişte concluzii. Noi nu putem face decât să interpretăm sec aceste date. AFDJ-ul să interpreteze sec aceste date pe care sper să le vom primi în perioada următoare prin MAE de la colegii din Ucraina. (…) E normal să păstrăm acest dialog cu ucrainenii şi să încercăm să prezentăm datele întregi. Că vorbim de Chilia până la kilometrul 22, de la 11 la 22 au măsurat ei, după care pe braţul Solomonov au intrat ei şi pe Bâstroe, nu cred că e corect, haideţi să se prezinte ca un tot unitar”, a transmis ministrul Transporturilor.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a afirmat, în 7 aprilie, că măsurătorile pe Canalul Bâstroe, cerute de autorităţile din România după informaţiile contradictorii privind eventuale lucrări de dragare realizate de partea ucraineană, au început, urmând a se încheia a doua zi. „În aproximativ 10-12 zile vom avea interpretarea rezultatelor şi pe braţul Chilia şi pe celelalte braţe, Solomonov şi Canalul Bâstroe”, a arătat el.
Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică referitoare la canalul Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din 15 martie.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa, în 16 martie, că ucrainenii au dat un „acord parţial” pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând din 17 martie, însă doar de la kilometrul 22, nu de la kilometrul 11, cum solicitase partea română. „Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe”, arăta el.
Tot atunci, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu se declara convins că autorităţile române vor primi, într-un final, acordul părţii ucrainene privind integralitatea măsurătorilor şi pe canalul Bâstroe şi pe restul de canal Chilia. Referitor la motivele emiterii doar a unui acord parţial pentru măsurători pe Chilia, el explica: „Motivele ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina, pentru că, şi aceasta a fost justificarea încă de la început, pe acest canal Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile”.
Ultimele articole
