Ucraina a cerut României să mărească cu 50% capacitatea de tranzit feroviar pentru cereale. Din octombrie, ar putea deveni disponibilă o rută suplimentară spre Portul Constanța

Ucraina a cerut României și Poloniei să mărească semnificativ capacitatea de tranzit feroviar pentru produsele agricole ucrainene, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare de la Marea Neagră au redus posibilitățile Kievului de a-și exporta recoltele pe rutele maritime obișnuite. Autoritățile de la Kiev solicită o creștere cu cel puțin 50% a numărului de trenuri care pot tranzita zilnic țările vecine.

Ministrul ucrainean al Politicii Agrare și Alimentației, Taras Vîsoțki, a declarat pentru RBC-Ucraina că problema nu mai este, în prezent, capacitatea companiei feroviare ucrainene Ukrzalizniția de a aduce marfa până la frontieră, ci capacitatea infrastructurii din statele vecine de a o prelua și transporta mai departe. „Astăzi Ukrzalizniția ar putea livra mai multe produse agricole la granița cu România sau Polonia decât pot transporta mai departe căile ferate ale acestor țări. Prin urmare, solicităm să se mărească cu cel puțin 50% numărul de trenuri care pot trece zilnic”, a declarat Vîsoțki.

Ministrul ucrainean a explicat că folosirea într-o măsură și mai mare a transportului rutier nu reprezintă o soluție suficientă, din cauza costurilor și dificultăților logistice. „În ceea ce privește transportul rutier, creșterea volumului de transport în acest fel ar fi foarte costisitoare și dificilă”, a afirmat oficialul ucrainean.

România are un rol central în planurile Kievului de diversificare a rutelor de export. Taras Vîsoțki declara în august că România și Republica Moldova asigură împreună aproximativ 70% din transporturile de produse agricole ucrainene efectuate pe rutele vestice alternative, în timp ce Polonia reprezintă aproximativ 15-20%. Rutele prin Slovacia și Ungaria sunt considerate în prezent mai puțin competitive din punctul de vedere al costurilor.

Portul Constanța este una dintre principalele ieșiri alternative ale mărfurilor ucrainene către piețele internaționale. Produsele pot ajunge în România pe cale ferată, rutieră sau prin porturile ucrainene de la Dunăre, pentru a fi ulterior transbordate spre Constanța. Autoritățile de la Kiev estimează că posibilitățile de tranzit prin România ar putea crește și mai mult după încheierea perioadei de vârf pentru exporturile recoltei românești. Viceministrul ucrainean al Agriculturii Vitalii Golovnia declara recent că, după jumătatea lunii octombrie și în noiembrie, ar putea deveni disponibilă o capacitate suplimentară pentru mărfurile ucrainene care se îndreaptă spre Portul Constanța.

În august, traficul feroviar de cereale către România a înregistrat deja o creștere puternică. Potrivit datelor prezentate de Ukrzalizniția, numărul mediu de vagoane cu cereale transferate zilnic prin punctele feroviare dintre Ucraina și România a ajuns la 41,6, față de numai 1,9 vagoane pe zi în iulie. În paralel, Ucraina negociază cu Polonia o creștere a tranzitului produselor agricole până la cel puțin 600.000 de tone lunar. „În iulie am transportat 400.000 de tone de produse agricole în total, pe cale rutieră și feroviară, prin Polonia. În august am reușit să ajungem deja la 530.000 de tone. Deci există progres, iar obiectivul de a crește acest volum la 600.000 de tone pe lună este destul de realist. Poate vom reuși chiar să ajungem la 650.000 de tone pe lună”, a declarat Vîsoțki.

Autoritățile ucrainene au anunțat și existența unei înțelegeri preliminare cu Ministerul polonez al Infrastructurii privind creșterea transporturilor prin patru puncte feroviare de frontieră. Kievul speră, totodată, să poată exporta circa 6,5 milioane de tone de produse prin porturile poloneze în perioada 2026-2027.

Demersurile Kievului vin după intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor și infrastructurii de transport din sudul Ucrainei, care au afectat exporturile maritime și au obligat autoritățile să caute din nou capacități suplimentare pe Dunăre și pe căile ferate spre Uniunea Europeană. Reuters relata în august că Ucraina analizează inclusiv creșterea transportului feroviar prin Republica Moldova către Portul Constanța. Rutele terestre și dunărene fac parte din așa-numitele „culoare ale solidarității” create de Uniunea Europeană în mai 2022, după invazia rusă și blocarea porturilor ucrainene. Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, în iulie 2026 circa 20% din exporturile ucrainene de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe au fost transportate prin culoarele solidarității, față de aproximativ 80% prin Marea Neagră. Din mai 2022 și până în iulie 2026, aceste rute alternative au permis exportul a aproximativ 103 milioane de tone de produse agricole ucrainene.

România, Republica Moldova, Ucraina și Comisia Europeană au convenit în acest an să intensifice cooperarea pe Dunăre, inclusiv prin implementarea „Danube Action Plan 2.0”, care urmărește fluidizarea transportului, coordonarea porturilor și reacția rapidă la eventualele perturbări ale traficului din zona Dunării și a Mării Negre.Problemele logistice sunt însă complicate și de capacitatea limitată a infrastructurii disponibile. În timpul verii, facilitățile de transbordare din statele vecine Ucrainei au fost ocupate în mare parte de propriile recolte, ceea ce a redus spațiul disponibil pentru produsele ucrainene. Nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat, de asemenea, transportul către Constanța, barjele fiind obligate să opereze cu încărcături mai mici.Separat, sectorul agricol ucrainean este preocupat de o decizie anunțată de Ukrzalizniția privind utilizarea vagoanelor pentru ecartamentul european de 1.435 mm. Asociația UCAB a cerut companiei feroviare să reanalizeze măsurile care ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie și care, potrivit organizației, ar limita puternic accesul operatorilor privați la aceste vagoane, tocmai într-o perioadă în care Ucraina încearcă să transporte volume tot mai mari către statele UE.