Turcii își aleg președintele: Erdogan sau Kilicdaroglu? Scrutin decisiv pentru Marea Neagră. Erdogan: „Biden a dat ordinul să fiu înlăturat și va avea un răspuns!”

Scrutin decisiv, astăzi, în Turcia, unde sunt tensiuni mari. Surse din cadrul Partidului Republican al Poporului au anunțat că principalul contracandidat al lui Erdogan ar urma să fie atacat. Asta în contextul în care ultimele sondaje arată că actualul președinte ar putea pierde puterea, după mai bine de 20 de ani. Kemal Kilicdaroglu, principalul contracandidat al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a purtat o vestă anti-glonț la un miting electoral. Asta după ce pe rețelele de socializare au început să circule zvonuri conform cărora acesta ar urma să fie atacat.

„Frăție, înțelepciune și frumusețe, vă vom aduce aceste lucruri împreună. Vă promitem!”, a spus Kemal Kilicdaroglu, candidatul Opoziției, într-un mesaj pentru poporul turc.

Cel puțin două sondaje de opinie au arătat că Erdogan ar putea pierde chiar din primul tur. Oamenii sunt furioși din cauza crizei economice, dar și a proastei gestionări după cutremurul devastator din februarie. Acest scrutin ar putea intra în istorie ca unul dintre cele mai importante. Votul prezidențial și cel parlamentar vor decide nu numai cine conduce Turcia, ci și cum este guvernată.

Rezultatul va afecta de asemenea și poziția Turciei în relațiile internaționale. Specialiștii spun că Ankara va menține relațiile cu Rusia indiferent de cine câștigă. De asemenea, țara a avut și o serie de ciocniri diplomatice cu puterile regionale, precum și o confruntare cu Grecia și Cipru. Turcia deține cea mai puternică flotă militară de la Marea Neagră și este avanpostul NATO în fața Rusiei și a puterilor din Orient. 

Tăcere de mormânt în ziua alegerilor din Tucia

Aproximativ 61 de milioane de alegători din cele 87 de circumscripţii electorale din Turcia sunt aşteptaţi duminică la urne, de la ora 8:00, într-unul dintre cele mai importante scrutine din istoria de 100 de ani a Turciei moderne, care l-ar putea da jos pe preşedintele Tayyip Erdogan după 20 de ani de când este la putere şi ar putea stopa direcţia tot mai autoritară a guvernului său, relatează Reuters şi POLITICO. Votul va decide nu numai cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe, care a luat o turnură imprevizibilă.

Sondajele de opinie îi dau un uşor avans principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă formată din şase partide de opoziţie, dar dacă niciunul dintre ei nu reuşeşte să obţină mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin la 28 mai. Alegerile au loc la trei luni după cutremurele din sud-estul Turciei, care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de reacţia iniţială lentă a guvernului, dar există puţine semne că această problemă a schimbat modul în care oamenii vor vota.

Alegătorii vor alege, de asemenea, un nou parlament şi probabil va fi o cursă strânsă între Alianţa Populară a lui Erdogan şi Alianţa Naţiunii a lui Kilicdaroglu. Alianţa Populară, este formată din partidul lui Erdogan AKP, care este un partid conservator, de sorginte islamistă, şi MHP, un partid naţionalist. Acestora li s-au alăturat şi alte formaţiuni mai mici. Alianţa Naţiunii, care îl susţine pe Kemal Kilicdaroglu, este formată din şase partide de opoziţie, între care Partidul Republican al Poporului (CHP). Este un partid laic, înfiinţat de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, şi al cărui preşedinte este Kilicdaroglu.

Secţiile de votare se vor deschide la ora locală (şi a României) 8.00 şi se vor închide la ora 17.00. Între timp, aproximativ 3,4 milioane de alegători de peste hotare cu drept de vot – dintre care 1,5 milioane numai în Germania – probabil că vor fi votat deja. În conformitate cu legea electorală turcă, raportarea oricăror rezultate este interzisă până la ora 21.00. Însă până duminică seara târziu s-ar putea şti dacă va exista un al doilea tur de scrutin pentru preşedinţie.

Alegătorii kurzi, care reprezintă 15-20% din electorat, vor juca un rol esenţial, fiind puţin probabil ca Alianţa Naţiunii să obţină singură o majoritate parlamentară. Partidul Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd, nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar se opune cu înverşunare lui Erdogan, după ce membrii săi au fost supuşi represiuniI în ultimii ani. HDP şi-a declarat sprijinul pentru Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Partidul kurzilor se prezintă la alegerile parlamentare sub sigla micului Partid al Stângii Verzi, din cauza unui proces intentat de un procuror de rang înalt care urmăreşte să interzică HDP din cauza legăturilor cu militanţii kurzi, lucru pe care partidul îl neagă.

Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, este un orator înzestrat şi un maestru al campaniilor electorale, însă se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic al său. El se bucură de loialitate şi devotament din partea turcilor pioşi, care se simţeau cândva lipsiţi de drepturi în Turcia seculară, iar cariera sa politică a supravieţuit unei tentative de lovitură de stat în 2016, precum şi numeroaselor scandaluri de corupţie. Cu toate acestea, dacă turcii îl vor înlătura pe Erdogan, va fi în mare parte pentru că au văzut cum prosperitatea, egalitatea şi posibilităţile lor de a-şi asigura nevoile de bază s-au diminuat drastic, cu o inflaţie care a depăşit 85% în octombrie 2022 şi o prăbuşire a monedei naţionale.

De cealaltă parte, Kemal Kilicdaroglu, un fost funcţionar public în vârstă de 74 de ani, promite că, dacă va câştiga, va reveni de la managementul sub presiune al lui Erdogan la politici economice fireşti. De asemenea, Kilicdaroglu spune că va încerca să readucă ţara la sistemul parlamentar de guvernare, renunţând la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan, adoptat printr-un referendum în 2017. El a promis, de asemenea, să restabilească independenţa unui sistem judiciar despre care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa.

În perioada în care s-a aflat la putere, Erdogan a preluat controlul strâns asupra majorităţii instituţiilor Turciei şi i-a marginalizat pe liberali şi critici. Human Rights Watch, în raportul său din 2022, a declarat că guvernul lui Erdogan a dus înapoi cu zeci de ani Turcia în ceea ce priveşte situaţia drepturilor omului. În cazul în care va câştiga, Kilicdaroglu se confruntă cu provocări pentru a menţine unită o alianţă de opoziţie ce include naţionalişti, islamişti, laici şi liberali. După două decenii la putere, o victorie a lui Erdoğan ar consolida viziunea sa asupra viitorului ţării, precum şi sistemul prezidenţial pe care l-a inaugurat.

Pe scena internaţională, Erdoğan a profitat adesea de probleme acute pentru a câştiga influenţă internă şi internaţională, fie că a fost vorba despre migraţie, războiul din Ucraina sau cine ar trebui să adere la NATO.

Pe buletinul de vot prezidenţial se află patru candidaţi, care fie au fost nominalizaţi de un partid ce a depăşit pragul de 5% la alegerile parlamentare precedente, fie au obţinut 100.000 de semnături de la alegători. Cu toate acestea, doar trei dintre ei vor candida efectiv, deoarece unul dintre ei – Muharrem İnce – s-a retras după ce buletinele de vot fuseseră deja tipărite, cu doar trei zile înainte de alegeri. Urnele se închid , aşadar, la ora 17.00. La ora 21.00, presa poate începe să raporteze, iar rezultatele neoficiale ar trebui să înceapă să apară în jurul miezului nopţii.

Pe măsură ce o imagine mai clară se va contura luni dimineaţa devreme, ar putea fi anunţată o victorie, dacă un candidat a câştigat în mod clar – deşi rezultatele oficiale de la Consiliul Electoral Suprem al ţării (YSK) ar putea dura câteva zile. Cu toate acestea, dacă niciun candidat la preşedinţie nu obţine peste 50% din voturi, duminică, 28 mai, va avea loc un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasaţi. Dacă acest lucru se va întâmpla, votul în diaspora va avea loc între 20 şi 24 mai.

Selecţia pentru Marea Adunare Naţională a ţării, care are 600 de locuri, este o chestiune mai complicată. YSK a permis ca 26 de partide politice şi 151 de candidaţi locali independenţi să concureze – deşi nu toate partidele candidează în fiecare provincie. Pentru ca partidele să intreîn parlament, ele trebuie să treacă un prag electoral de 7% – sau să facă parte dintr-o alianţă care reuşeşte acest lucru. Nu există o astfel de limită pentru candidaţii independenţi.

Turcia se mândreşte de obicei cu o prezenţă ridicată la vot, iar anul acesta se preconizează că va fi una dintre cele mai ridicate de până acum, un sondaj recent sugerând că ar putea fi vorba de aproximativ 84%. De asemenea, vor fi aproape 5 milioane de persoane care vor vota pentru prima dată, iar la votul în străinătate s-a înregistrat o participare mai mare decât în ultimii ani. Desigur, una dintre cele mai mari preocupări este modul în care se vor desfăşura alegerile în zona afectată de cutremur – unde se aflau anterior 14% dintre alegătorii înregistraţi din ţară şi care a fost cândva un bastion al AKP. Dintre milioanele de oameni care au părăsit regiunea de la dezastru, doar o mică parte au reuşit să îşi mute la timp înregistrările electorale, potrivit YSK.

Cei care au ratat termenul limită vor trebui acum să se întoarcă în regiune pentru a vota, iar centrele de votare speciale vor fi amenajate acolo unde nu mai există clădiri publice. Pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în dificultate şi pentru a stimula prezenţa la vot, vor fi organizate campanii de transport cu autobuze către regiune, iar organizaţiile societăţii civile au demarat Askıda Bilet – bilet în cârlig – o campanie de colectare de donaţii pentru a cumpăra bilete de autobuz către regiune. Cu toate acestea, majoritatea voturilor din regiune probabil că nu vor fi exprimate.

„Biden a dat ordinul să fiu înlăturat și va avea un răspuns”

Președintele turc Tayyip Erdogan a ținut sâmbătă ultimele sale mitinguri electorale la Istanbul, acuzând opoziția că lucrează cu președintele american Joe Biden pentru a-l răsturna, în timp ce făcea un ultim apel înainte de cea mai mare provocare la adresa guvernării sale de 20 de ani.

Sondajele de opinie arată că Erdogan se află în urma principalului candidat al opoziției, Kemal Kilicdaroglu, cu o zi înainte de una dintre cele mai importante alegeri din istoria modernă a Turciei. Cu toate acestea, în cazul în care niciunul dintre ei nu obține mai mult de 50% din voturi și nu obține o victorie categorică, se va trece la un tur de scrutin pe 28 mai, conform Mediafax. Turcii vor alege, de asemenea, un nou parlament, probabil o cursă strânsă între Alianța Populară, formată din Partidul AKP (AKP), conservator, de sorginte islamistă, al lui Erdogan, și MHP, naționalist și alții, și Alianța Națiunii, a lui Kilicdaroglu, formată din șase partide de opoziție, inclusiv Partidul Republican al Poporului (CHP), secularist, înființat de fondatorul Turciei, Mustafa Kemal Ataturk.

Secțiile de votare se vor deschide la ora 8.00 (05.00 GMT) și se vor închide la ora 17.00 (14.00 GMT). Până duminică seara târziu s-ar putea ști dacă va fi organizat un tur de scrutin pentru președinție. Campania lui Erdogan din ultima lună s-a axat pe realizările guvernului său în industria de apărare și pe proiectele de infrastructură, precum și pe afirmația sa că opoziția ar anula aceste evoluții. Unul dintre subiectele sale de discuție a fost acela că opoziția primește ordine din partea Occidentului și că, dacă va fi aleasă, se va supune dorințelor națiunilor occidentale.

La un miting în cartierul Umraniye din Istanbul, Erdogan a amintit comentariile făcute de președintele american Joe Biden și publicate de New York Times în ianuarie 2020, când se afla în campanie pentru Casa Albă. La acea vreme, Biden a declarat că Washingtonul ar trebui să îi încurajeze pe adversarii lui Erdogan să îl învingă electoral, subliniind că acesta nu ar trebui să fie înlăturat printr-o lovitură de stat. Comentariile, care au reapărut mai târziu în acel an într-o înregistrare video care a făcut din Biden cel mai popular subiect pe Twitter în Turcia, au fost condamnate de Ankara la acea vreme ca fiind „intervenționiste”.

„Biden a dat ordinul de a-l răsturna pe Erdogan, știu asta. Toți oamenii mei știu acest lucru”, a declarat Erdogan, în vârstă de 69 de ani. „Dacă este așa, atunci buletinele de vot de mâine îi vor da un răspuns și lui Biden”, a adăugat el.

Erdogan l-a criticat, de asemenea, pe Kilicdaroglu pentru comentariile sale despre Rusia, numind Moscova un partener important pentru Turcia. „Rusia a fost unul dintre cei mai importanți aliați ai noștri în ceea ce privește produsele agricole”, a spus el.

Aliații occidentali ai Turciei au fost iritați de legăturile mai strânse dintre Ankara și Moscova sub Erdogan. Turcia este membră a NATO, care a susținut cu tărie Kievul de când Moscova și-a invadat vecinul anul trecut, dar nu a impus sancțiuni Rusiei.

Kilicdaroglu a declarat vineri pentru Reuters că partidul său are dovezi concrete privind responsabilitatea Rusiei pentru difuzarea de conținut online „profund fals” înainte de alegerile de duminică. El nu a prezentat dovezile, iar Reuters nu le-a putut verifica în mod independent. El a adăugat însă că, dacă va câștiga președinția, va menține bunele relații ale Ankarei cu Moscova.

Anticiparea și entuziasmul sunt mari în rândul turcilor în perioada premergătoare votului, unii fiind îngrijorați de creșterea tensiunilor, chiar de violențe, atunci când vor fi cunoscute rezultatele. Deși au existat îngrijorări cu privire la modul în care Erdogan ar putea reacționa în cazul în care va pierde, președintele a declarat vineri, într-un interviu televizat, că va accepta rezultatul alegerilor, indiferent de rezultat.

Kilicdaroglu, un fost funcționar public în vârstă de 74 de ani, nu a organizat un miting sâmbătă, dar a vizitat mausoleul lui Ataturk din Ankara. El a fost însoțit de o mulțime de susținători ai săi, fiecare purtând câte o singură garoafă pentru a o depune pe mormânt.

Eforturile de realegere ale președintelui s-au bazat în mare măsură pe acuzarea opoziției de cooperare cu militanții kurzi și cu cei pe care Ankara îi consideră responsabili de tentativa de lovitură de stat din 2016.

Kilicdaroglu este un „separatist”, a declarat ulterior Erdogan în Kasimpasa, un bastion al Partidului AK, unde a crescut. „Indiferent ce sunt teroriștii din Qandil, din păcate, asta este (Kilicdaroglu)”, a adăugat el, referindu-se la locația în care se află liderii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii. Kilicdaroglu a negat aceste acuzații.

Tensiunea a crescut în zilele premergătoare alegerilor, Kilicdaroglu purtând vineri o vestă antiglonț la mitingurile sale, ca răspuns la informațiile primite de partidul său cu privire la un atac.