Turcia forează în Somalia: Desfășoară prima sa operațiune de explorare petrolieră offshore în afara granițelor proprii

Turcia a lansat, vineri dimineață, prima sa operațiune de explorare petrolieră offshore în afara granițelor proprii, după ce nava de foraj „Çağrı Bey” a ajuns în largul coastei Mogadisciului. Ceremonia de primire a fost prezentată drept un moment de cotitură în relația turco-somaleză, construită metodic de Ankara timp de peste un deceniu și depășind de mult faza inițială a solidarității umanitare.

Ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a descris sosirea navei ca „începutul unei noi ere” pentru sectorul energetic al Somaliei și a reamintit că, în octombrie 2024, nava de cercetare „Oruç Reis” a desfășurat un studiu seismic timp de șapte luni în apele somaleze. Acțiunea a vizat cartografierea structurilor geologice pe o suprafață totală de 4.464 de kilometri pătrați, în trei zone distincte. Potrivit oficialului turc, datele colectate au indicat un potențial petrolifer semnificativ, ceea ce a deschis calea pentru forajul de explorare demarat acum. Bayraktar a precizat că operațiunea are o ambiție tehnică majoră: nava urmează să atingă o adâncime de 7.500 de metri, una dintre cele mai adânci operațiuni de foraj offshore din lume. El a subliniat că Turcia se află printre puținele state care dețin o flotă proprie de foraj în ape adânci, ocupând locul patru la nivel global în acest domeniu. În această flotă sunt incluse nave precum Fatih, Yavuz, Kanuni, Abdulhamid Han, Yildirim și, acum, „Çağrı Bey”. Operațiunile sunt estimate să dureze aproximativ zece luni.

Din partea somaleză, ministrul Resurselor Minerale, Dahir Shire Mohamed, a calificat momentul drept „o zi istorică” pentru Somalia, vorbind despre „o nouă speranță” și un pas înainte către valorificarea resurselor de combustibili ale țării. Dincolo de dimensiunea energetică, articolul plasează operațiunea într-o strategie mai amplă, construită „în trepte”. Implicarea Turciei în Somalia a început în 2011, în plină foamete, când Recep Tayyip Erdoğan a vizitat Mogadisciul — primul lider non-african care a făcut acest lucru. De atunci, Ankara și-a construit o prezență multidimensională: a ridicat pe teritoriul somalez cea mai mare bază militară turcă de peste mări (TURKOM), iar companii turcești au preluat operarea aeroportului și a portului principal al capitalei. Acordul de apărare și economic semnat în februarie 2024 a formalizat juridic această prezență: Turcia primește dreptul de a patrula apele teritoriale somaleze timp de zece ani, în schimbul unei cote din veniturile generate de resursele naturale. În acest cadru, forajul actual este prezentat nu doar ca o operațiune tehnică, ci ca o concretizare a unui parteneriat strategic negociat la cel mai înalt nivel. Totuși, pe fondul entuziasmului oficial de la Mogadiscio, sunt ridicate și semne de întrebare privind echilibrul real al parteneriatului. Analiștii notează că Somalia pornește dintr-o poziție fragilă de negociere, iar condițiile de împărțire a profiturilor ar putea favoriza Ankara, care urmărește să recupereze costurile considerabile ale protecției militare și ale investițiilor acumulate în peste un deceniu.

În același timp, mesajul transmis de Ankara prin această operațiune este și unul geopolitic: Turcia vrea să demonstreze că este un actor energetic independent, capabil să opereze în marea liberă fără sprijinul marilor companii occidentale. Prezența navei, sub escortă navală turcă, pentru o perioadă de zece luni, este interpretată ca o consolidare de facto a unei sfere de influență turcești în Oceanul Indian. Somalia vede în proiect o șansă de a ieși din sărăcie, însă rămâne de văzut dacă eventualele resurse descoperite în larg vor aduce prosperitate populației sau vor întări, în primul rând, poziția strategică a Turciei într-o regiune tot mai disputată.