Administraţia Trump a anunţat o nouă măsură împotriva imigraţiei prin revocarea statutului legal temorar pentru aproximativ jumătate de milion de cubanezi, haitieni, venezueleni şi nicaragueni. Imigranţii care au intrat în Statele Unite printr-un program de eliberare condiţionată sub administraţia Biden au fost avertizaţi să plece în următoarele 30 de zile sau vor fi deportaţi. Este probabil ca măsura să fie contestată în tribunale, relatează BBC.
Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat că va revoca statutul juridic temporar a peste jumătate de milion de migranți din Cuba, Haiti, Nicaragua și Venezuela. Acești imigranți au fost avertizați să părăsească țara înainte ca permisele și scutul de deportare să fie anulate pe 24 aprilie, potrivit unui anunț postat de guvernul federal.
Cei 530.000 de migranți au fost aduși în SUA în cadrul unui proces de sponsorizare din epoca Biden, cunoscut sub numele de CHNV, care a fost conceput pentru a deschide căi de migrație legală. Trump a suspendat programul odată ce a preluat mandatul. Nu este clar câți dintre acești migranți au reușit să-și asigure, între timp, un alt statut care le-ar permite să rămână legal în SUA. Programul a fost lansat sub președintele democrat Joe Biden în 2022, acoperind mai întâi venezuelenii înainte de a fi extins în alte țări. Le-a permis migranților și membrilor familiei lor imediate să zboare în SUA dacă aveau sponsori americani și să rămână timp de doi ani sub un statut de imigrare temporar cunoscut sub numele de eliberare condiționată.
Administrația Biden a susținut că CHNV ar ajuta la stoparea trecerilor ilegale la granița de sud a SUA și ar permite o mai bună verificare a celor care intră în țară. Departamentul pentru Securitate Internă a mustrat vineri administrația anterioară și a spus că programul a eșuat în obiectivele sale.
Declarația agenției spune că oficialii Biden „le-au oferit [migranților] oportunități de a concura pentru locuri de muncă americane și de a forța muncitorii americani; i-au forțat pe funcționarii publici de carieră să promoveze programele chiar și atunci când a fost identificată frauda; apoi i-au dat vina pe republicani din Congres pentru haosul care a urmat și crima care a urmat”.
Cu toate acestea, notificarea de 35 de pagini din Federal Register spunea că unii dintre cei din SUA sub CHNV li s-ar putea permite să rămână „de la caz la caz”.
Trump se gândește, de asemenea, dacă să anuleze statutul juridic temporar al a aproximativ 240.000 de ucraineni care au fugit în SUA în timpul conflictului cu Rusia. CHNV a ajutat 213.000 de haitieni să intre în SUA pe fondul deteriorării condițiilor din țara din Caraibe.
Peste 120.700 de venezueleni, 110.900 de cubanezi și peste 93.000 de nicaraguani au fost, de asemenea, permisi să intre în SUA în cadrul programului înainte ca Trump să-l închidă.
Luna trecută, DHS a anunțat că în august va pune capăt unei alte desemnări de imigrare, statutul de protecție temporară (TPS), pentru 500.000 de haitiani care trăiesc în SUA. TPS a fost acordat cetățenilor țărilor desemnate care se confruntă cu condiții nesigure, cum ar fi conflicte armate sau dezastre de mediu. De asemenea, DHS a oprit TPS pentru venezuelenii din SUA, deși acest lucru se confruntă cu o provocare juridică.
De la preluarea mandatului în ianuarie, politicile de imigrare ale lui Trump s-au confruntat cu o serie de obstacole legale.
Mii de agenţi federali americani, care până de curând anchetau abuzuri asupra copiilor, trafic de droguri, spălare de bani sau fraude fiscale, au fost redistribuiţi pentru a aplica legile imigraţiei, în contextul unei represiuni masive iniţiate de preşedintele Donald Trump, care a promis deportarea a ”milioane de imigranţi ilegali criminali”, notează news.ro.
Potrivit unor surse interne şi foşti oficiali federali citaţi de Reuters, agenţi ai Homeland Security care se ocupau anterior de infracţiuni financiare sau exploatarea sexuală a minorilor fac acum razii în restaurante şi afaceri mici în căutare de muncitori fără documente legale. Agenţii ai ATF, DEA şi FBI au fost trimişi în teren pentru a căuta şi reţine imigranţi fără statut legal, redirecţionând resurse critice din domenii precum combaterea terorismului, traficul de droguri sau criminalitatea organizată.
”Nu îmi amintesc să fi văzut vreodată un asemenea efort federal atât de larg canalizat spre aplicarea legii imigraţiei. Când spui agenţiilor să abandoneze ce făceau şi să se concentreze pe asta, tot restul trece pe plan secund,” a declarat Theresa Cardinal Brown, fost oficial în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), care a lucrat în administraţii republicane şi democrate.
Secretarul adjunct al DHS, Tricia McLaughlin, a confirmat mobilizarea: ”Guvernul federal şi cel statal colaborează pentru a găsi, aresta şi deporta imigranţii ilegali.”
Un volum imens de resurse este astfel deviat către o represiune fără precedent în SUA de la reorganizarea federală de după atacurile din 11 septembrie 2001. De exemplu, peste 80% dintre cei aproximativ 2.500 de agenţi ai ATF, care se ocupau în mod obişnuit de arme, explozibili şi contrabandă cu alcool şi tutun, au primit sarcini legate de imigraţie. DEA, cu 10.000 de angajaţi, a redirecţionat aproximativ un sfert din activitate spre operaţiuni de imigraţie.
În paralel, peste 7.000 de agenţi speciali ai Homeland Security Investigations (HSI), specializaţi în infracţiuni grave, au primit ordinul de a prioritiza reţinerea şi deportarea imigranţilor ilegali, potrivit unui e-mail intern din 31 ianuarie. Aceştia sunt instruiţi acum în proceduri precum ”knock and talk” (vizite fără mandat pentru a convinge imigranţii să iasă din case), percheziţii fără mandat şi supraveghere extinsă.
La rândul său, Departamentul de Stat a autorizat cei 2.500 de agenţi de securitate să participe la identificarea şi reţinerea imigranţilor ilegali. Această strategie coincide cu măsuri controversate, cum ar fi deportarea unor presupuşi membri ai unei bande venezuelene în baza unei legi din secolul al XVIII-lea şi arestarea unui student palestinian cu rezidenţă legală din cauza implicării în proteste universitare.
Mulţi oficiali intervievaţi sub protecţia anonimatului au declarat că efortul de imigraţie compromite investigaţiile penale esenţiale. Matthew Allen, fost oficial HSI, avertizează că agenţii care se ocupau anterior de protecţia copiilor acum sunt în teren pentru operaţiuni de imigraţie, ceea ce ”ar putea duce la continuarea abuzurilor asupra minorilor”.
În acelaşi timp, în Departamentul Justiţiei, procurorii federali sunt copleşiţi de cazurile de imigraţie. În San Diego, numărul inculpaţilor pentru infracţiuni de imigraţie a crescut de peste patru ori faţă de anul trecut, în timp ce inculpările pentru droguri au scăzut uşor. În Detroit, numărul dosarelor de imigraţie a crescut de la 2 în februarie 2024 la 19 în februarie 2025.
Agenţii DEA au fost instruiţi să redeschidă cazuri închise acum câţiva ani, în care nu fuseseră formulate acuzaţii, pentru a verifica dacă suspecţii se aflau ilegal în SUA la momentul respectiv. Dacă da, se dispun arestări. În paralel, administraţia Trump, alături de miliardarul Elon Musk, a lansat o reformă de reducere a aparatului birocratic federal. Cu toate acestea, posturile din cadrul ICE au fost excluse de la pachetele de pensionare anticipată, semnalând că structurile de aplicare a legii imigraţiei nu vor fi afectate.
Deşi numărul celor care au încercat să treacă ilegal graniţa sudică a SUA în februarie a atins cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, şi reţinerile pentru încălcări ale legislaţiei imigraţiei au crescut semnificativ, deportările propriu-zise nu au crescut încă, însă experţii se aşteaptă la un val în lunile următoare.
Cu toate că administraţia Trump afirmă că acţionează pentru ”protejarea siguranţei şi locurilor de muncă ale cetăţenilor americani”, criticii denunţă o mobilizare periculoasă şi neconstituţională a resurselor guvernamentale, cu potenţialul de a submina statul de drept şi de a afecta negativ siguranţa publică în alte domenii critice.
Trump duce la îndeplinire planul final: Le retrage lui Joe Biden, Kamala Harris şi Antony Blinken accesul la informaţii clasificate
Preşedintele american Donald Trump şi-a pus în aplicare vineri ameninţarea de a retrage accesul la informaţii clasificate pentru predecesorul său Joe Biden şi mai multe personalităţi democrate, relatează AFP. Printre persoanele care nu mai au voie să fie informate despre secretele de stat se numără Biden, dar şi membri ai familiei sale, precum şi Kamala Harris, fosta vicepreşedintă şi adversara lui Trump în cursa pentru Casa Albă, scrie agerpres.ro.
Pe listă se mai află Hillary Clinton, fost secretar de stat şi candidată fără succes împotriva miliardarului republican în 2016, fostul şef al diplomaţiei Antony Blinken şi fostul consilier pentru securitate naţională Jake Sullivan.
În această notă adresată oficialilor americani de rang înalt şi distribuită de Casa Albă, Donald Trump indică faptul că informaţiile confidenţiale nu mai trebuie transmise personalităţilor din listă.
„Prin prezenta, cer fiecărui şef de departament executiv sau de agenţie (…) să revoce toate autorizaţiile de securitate în vigoare deţinute de persoanele menţionate mai sus”, a scris Trump.
Foştii preşedinţi americani şi oficialii din domeniul securităţii naţionale păstrează de obicei accesul la informaţii sensibile. La începutul lunii februarie, Trump a anunţat măsura, spunând că a luat-o pentru că Joe Biden a făcut acelaşi lucru pentru el în 2021.
Donald Trump a fost el însuşi acuzat de compromiterea securităţii naţionale prin păstrarea unor documente, inclusiv planuri militare sau informaţii despre arme nucleare, în reşedinţa sa privată după sfârşitul mandatului său, în loc să le predea Arhivelor Naţionale.
Dar cazul a fost închis de la victoria sa în alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Pe lângă personalităţile democrate menţionate, lista publicată vineri de Casa Albă include şi numele lui Liz Cheney, fostă membră republicană a Camerei Reprezentanţilor şi un critic feroce al lui Trump.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google