Trump a vorbit telefonic (și) cu Zelenski: „Suntem pe drumul cel bun”

Președintele american Donald Trump a finalizat conversația telefonică avută cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, conversație pe care o descrie drept „foarte bună”.

„Tocmai am încheiat o convorbire telefonică foarte bună cu președintele Zelenski. Aceasta a durat aproximativ o oră. O mare parte a discuției s-a bazat pe apelul efectuat ieri cu președintele Putin pentru a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește solicitările și nevoile lor. Suntem pe drumul cel bun și îi voi ruga pe secretarul de stat Marco Rubio și pe consilierul pentru securitate națională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Această declarație va fi publicată în curând”, a spus Trump.

Aceasta este prima discuție directă dintre cei doi lideri după schimbul tensionat de luna trecută, când Zelenski a părăsit Washingtonul înainte de semnarea unui acord privind resursele minerale critice. Convorbirea a avut loc la o zi după apelul lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin. Nu este clar dacă discuția dintre Trump și Zelenski va influența poziția SUA privind sprijinul acordat Ucrainei sau dacă va aduce progrese în direcția unei soluționări diplomatice a conflictului.

Emisarul american Steve Witkoff a declarat miercuri că se aşteaptă ca un armistiţiu general în războiul din Ucraina să fie convenit în următoarele două săptămâni şi a anunţat că la începutul săptămânii viitoare vor avea loc noi discuţii cu Rusia, transmite AFP, arată Agerpres.

Aceste discuţii cu „echipe tehnice” între Washington şi Moscova asupra unui armistiţiu urmează să se desfăşoare în oraşul saudit Jeddah începând de „luni sau marţi”, a spus Witkoff într-un interviu la Bloomberg TV, după ce tot el afirmase anterior că noile tratative cu Rusia urmau să fie duminică.

În urma discuţiilor dintre Ucraina şi SUA desfăşurate săptămâna trecută de asemenea în Arabia Saudită, Kievul a acceptat propunerea Washingtonului privind un armistiţiu general pentru o durată de 30 de zile. Propunerea a fost transmisă Moscovei, dar în cele din urmă Putin a respins-o în convorbirea telefonică de marţi cu Trump, preşedintele rus cerând în schimbul acceptării unui astfel de armistiţiu general „să se pună capăt mobilizării forţate în Ucraina şi reînarmării forţelor ucrainene” de către Occident.

Cei doi preşedinţi au convenit totuşi un armistiţiu parţial în care Ucraina şi Rusia să oprească reciproc timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor enegetice, precum şi continuarea discuţiilor pentru un armistiţiu general şi care în final să conducă la un acord de pace.

Ucraina nu a anunţat deocamdată explicit dacă este de acord cu armistiţiul parţial asupra căruia Trump şi Putin au căzut de acord marţi, între timp Ucraina şi Rusia lansând noi atacuri reciproce asupra unor instalaţii energetice, iar preşedintele ucrainean are miercuri după-amiază o convorbire telefonică cu Trump aflată în desfăşurare.

Ce vrea Putin de la Trump

Preşedintele rus Vladimir Putin vrea ca omologul său american Donald Trump să recunoască oficial ca parte a Rusiei cele patru provincii ucrainene revendicate de aceasta, plus peninsula Crimeea, scrie miercuri publicaţia Kommersant, preluată de Reuters, notează Agerpres.

Citând surse neprecizate care au luat parte marţi la un forum de afaceri la care a participat şi Putin – înaintea convorbirii telefonice a acestuia cu Trump în aceeaşi zi -, Kommersant relatează că preşedintele rus doreşte ca SUA să recunoască oficial că peninsula Crimeea, ocupată şi anexată de Rusia în 2014, şi provinciile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson sunt parte a Rusiei.

În schimbul acestei recunoaşteri, şi dacă aceasta „se întâmplă în viitorul apropiat”, mai notează acelaşi ziar, preşedintele rus se angajează să nu revendice Odesa sau vreo altă regiune ucraineană.

Dintre respectivele patru provincii ucrainene, pe care Rusia le-a anexat pe hârtie, numai Lugansk se află sub controlul aproape complet al armatei ruse, fără să fi reuşit nici pe aceasta să o ocupe în totalitate. În celelalte trei, respectiv Doneţk, Zaporojie şi Herson, armata ucraineană controlează între o cincime şi o treime din teritoriu, probabil chiar mai mult în provincia sudică Herson, din a cărei parte de nord armata rusă s-a retras în noiembrie 2022 dincolo de fluviul Nipru în timp ce era ameninţată de o contraofensivă ucraineană majoră. Această contraofensivă a avut loc apoi în vara anului 2023 în celelalte trei provincii, dar s-a încheiat cu un eşec pentru armata ucraineană.

Întrebat despre relatarea publicaţiei Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susţinut că ideea menţionată nu a fost discutată de preşedinţii Putin şi Trump în convorbirea lor telefonică de marţi.

Cei doi preşedinţi au convenit în principal un armistiţiu parţial în care Ucraina şi Rusia să oprească reciproc timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor enegetice, precum şi continuarea discuţiilor pentru un armistiţiu general – deocamdată respins de Putin – şi care în final să conducă la un acord de pace.

Potrivit Kremlinului, o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să „ia în considerare necesitatea necondiţionată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum şi interesele legitime de securitate ale Rusiei”, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

„La cină sunt doar Rusia și SUA. În meniu – un cotlet în stil Kiev”

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de securitate al Rusiei, a postat un mesaj pe platforma X, după discuția dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Politicianul rus a folosit metafora unei cine la care invitați sunt doar șefii de stat ai SUA și ai Federației Ruse și care devorează pe rând, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Franța și Ucraina.

„Convorbirea telefonică dintre președinții Putin și Trump a demonstrat o idee deja știută: doar Rusia și America au loc la masa de cină. Meniul include: aperitive ușoare: varză de Bruxelles, pește și cartofi în stil britanic și cocoș parizian. Felul principal: un cotlet în stil Kiev. Poftă bună!”, a scris Dmitry Medvedev.

Postarea care face referire la UE, Regatul Unit, Franța și Ucraina a fost postată miercuri pe platforma X, deținută de Elon Musk. Dmitri Medvedev este cunoscut pentru cuvintele sfidătoare și adeseori jignitoare pe care le folosește pentru a-i critica pe toți adversarii Rusiei, de la jurnaliști, la oficiali NATO, la politicieni și șefi de stat.

Discuția celor doi șefi de stat vine după ce emisarul special al președintelui SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a fost la Moscova. Putin și Trump au discutat despre încheierea războiului din Ucraina, inclusiv cedări de teritorii din partea Ucrainei și controlul asupra centralei atomice Zaporojie. La final, Washingtonul și Moscova au anunțat că vor începe negocierile în Orientul Mijlociu „imediat”.

Negocierile dintre oamenii lui Donald Trump și Vladimir Putin se mută în Arabia Saudită

Emisarul american pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff a anunţat că discuţiile diplomatice dintre SUA şi Rusia vor avea loc pe 23 martie la Jeddah, Arabia Saudită, transmite The Kiev Independent, informează News.ro.

Discuţiile, conduse de consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz şi de secretarul de stat Marco Rubio, se vor axa pe detalii-cheie privind încetarea focului. Witkoff nu a precizat cu cine se va întâlni delegaţia americană şi rămâne incert dacă Ucraina va fi inclusă în discuţii.

”Până de curând, nu aveam cu adevărat un consens în jurul acestor două aspecte – încetarea focului în domeniul energiei şi infrastructurii şi moratoriul asupra tirurilor din Marea Neagră – iar astăzi am ajuns în acel punct şi cred că de acolo până la o încetare completă a focului este o distanţă relativ scurtă”, a declarat Witkoff, trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, la Fox News.

”Cred că ambele sunt acum acceptate de ruşi. Sunt cu siguranţă plin de speranţă că ucrainenii vor fi de acord cu ele”, a adăugat acesta.

Witkoff a spus că, în timpul ultimei sale întâlniri cu Putin, au ”făcut multe progrese”. ”A fost o întâlnire care a durat – ar fi putut dura până la patru ore, dar cu siguranţă au fost cel puţin trei. Am vorbit despre o mulţime de aspecte specifice şi am subliniat decalajul mare care exista între Ucraina şi Rusia înainte de inaugurare şi unde ne aflăm astăzi. Am redus problemele dintre aceste două părţi, făcând multe progrese, în opinia mea, şi cred că această întâlnire subliniază acest lucru”, a declarat Witkoff pentru CBS News, la 16 martie.

La 18 martie, preşedintele rus Vladimir Putin a fost de acord cu o oprire de 30 de zile a loviturilor împotriva infrastructurii energetice în timpul unei convorbiri cu Trump, potrivit unei declaraţii a Kremlinului.

Declaraţia a urmat convorbirii telefonice dintre Putin şi Trump, în timpul căreia au discutat despre încetarea războiului din Ucraina şi despre propunerea SUA de încetare a focului timp de 30 de zile pentru a permite continuarea negocierilor de pace.

”L-aş felicita pe preşedintele Putin pentru tot ceea ce a făcut astăzi la această convorbire pentru a-şi apropia ţara de un acord final de pace”, a declarat Witkoff lui Sean Hannity de la Fox News.

”Şi aş acorda toate meritele preşedintelui Trump, alegerii sale, (şi) păcii prin forţă (politică externă), percepţiei că nu există alternative şi faptului că o pace bună şi o pace durabilă sunt importante pentru ambele părţi”, a mai spus el.

”Nu pot exagera cât de convingător a fost la această convorbire; este un lider înnăscut şi a demonstrat acest lucru astăzi”, a mai declarat Witkoff.

Kremlinul a transmis că ”în timpul conversaţiei, Donald Trump a propus un refuz reciproc al părţilor la conflict de a lovi timp de 30 de zile instalaţiile de infrastructură energetică”, iar Vladimir Putin ”a răspuns pozitiv la această iniţiativă şi a dat imediat comanda corespunzătoare armatei ruse”.

Kremlinul a mai spus că Putin ”a răspuns constructiv la ideea lui Donald Trump de a pune în aplicare o iniţiativă bine cunoscută privind siguranţa navigaţiei în Marea Neagră”.

”S-a convenit să se înceapă negocierile pentru a elabora în continuare detaliile specifice ale unui astfel de acord”, se mai arăta în declaraţie.