Transportatorii: „Interesul pentru România este ca aceste cereale ucrainene doar să tranziteze România, să nu afecteze producția internă. Jos pălăria pentru ce face Viktor Orban pentru națiunea ungară!”
În interesul României este ca aceste cereale ucrainene doar să ne tranziteze țara, să nu ne afecteze producția internă, a explicat președintele Federației Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu, marți, pe B1 TV, în contextul semnalului de alarmă pe care l-au tras transportatorii. Președintele FORT a explicat că „interesul pentru România este ca aceste cereale doar să tranziteze România, să nu afecteze ceea ce înseamnă producția internă”.
„Asta este primordial și asta am spus și anul trecut, atunci când ne luptam ca la frontieră, pe frontierele cu Ucraina și cu Republica Moldova, să avem fluxuri cât mai rapide astfel încât să scoatem cât mai multă marfă, să exportăm servicii către ucraineni și, evident, bugetul de stat să nu aibă de suferit”, a continuat Augustin Hagiu.
„Dacă privim în termeni de oportunitate această chestiune, având în vedere că pe granița lor cu Polonia sunt ceva probleme, sunt probleme și pe calea ferată, știți foarte bine, cu ecartamentele (…), este în termeni de oportunitate, dacă guvernul actual înțelege ce ar fi trebuit să înțeleagă și guvernul anterior, pentru bugetul de stat și pentru noi, ca țară, este o mișcare care poate să se dovedească interesantă”, a adăugat el.
„Susțin cu tărie că nu sunt cinic absolut deloc. Economia Ucrainei iată că produce, produce pentru export. Acesta este contextul, trebuie să ne raportăm lui, trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna că țările care au sustenabilitate din punct de vedere economic, pe o parte, dau, oferă, sprijină, iar pe partea cealaltă, atunci când li se ivește ocazia, nu îi lasă pe alții să facă bani în detrimentul interesului propriu. Așa ar trebui să fie gândirea și la noi”, a punctat președintele FORT.
„Dacă vrem să luăm un exemplu, ne place sau nu, îl luăm exemplu pe domnul Orban (Viktor Orban, premierul Ungariei, n.r.), dincolo de granița de vest a noastră, aici, aproape, în Ungaria. Jos pălăria pentru ce face el pentru națiunea ungară, jos pălăria!”, a mai declarat Augustin Hagiu.
Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) avertizează că ruperea acordului pentru transportul cerealelor ucrainene la Marea Neagră va pune o presiune suplimentară pe infrastructura rutieră din România, dar și pe Portul Constanța, care este deja aglomerat din cauza camioanelor cu cereale ucrainene, într-o perioadă în care se încarcă pe nave și recolta românească. Președintele operatorilor portuari din Constanța, Viorel Panait, a precizat pentru G4Media că vârful sezonului va fi atins în circa două săptămâni, precum și că în acest moment se poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru îmbunătățirea timpilor de tranzit.
Camioanele din Ucraina așteptau, în 2022, și câte o săptămână pentru a trece frontiera, iar o cursă România – Odesa – Constanța putea dura și două săptămâni. Încărcarea cerealelor pe nave, în Portul Constanța, putea dura și ea zile întregi.
În iulie 2022, Turcia și ONU au intermediat un acord între Ucraina și Rusia pentru deblocarea transporturilor de cereale ucrainene prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, însă Rusia a anunțat în această săptămână că își suspendă participarea la înțelegere întrucât, spun oficialii ruși, nu au fost respectate angajamentele care se luaseră față de ea. La ora actuală este neclar dacă se mai pot transporta cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. Fără acord, riscurile pe care și le asumă navele ce ancorează în porturile ucrainene este foarte mare, așa că majoritatea proprietarilor de nave se vor feri de astfel de transporturi sau vor majora excesiv costurile, a explicat directorul de operațiuni de la grupul danez de shipping NORDEN, Christian Vinther Christensen, potrivit Reuters.
Având în vedere provocările logistice pe care le implică transportul feroviar, infrastructura rutieră rămâne de bază în acest moment. Întrucât căile ferate ucrainene diferă de cele din UE, trenurile ucrainene nu pot să treacă frontiera, astfel că marfa trebuie transferată.
„Cu trenul durează foarte mult, transbordarea mărfii e mai complicată, Portul Constanța încă nu e pregătit așa cum trebuie pentru a prelua volume mai mari pe feroviar. Pe șosea, anul trecut dura până la 12 zile să pleci cu camion din România, să încarci undeva în jurul orașului Odessa și să te întorci până la Constanța sau la granița cu Bulgaria. Am avut și situații de 14 zile. Tranzitul punctului de frontieră putea să dureze și cinci-șapte zile. Nu se știa niciodată când treci, cum treci”, a declarat Augustin Hagiu, președintele FORT, pentru G4Media.
Pe de altă parte, transportul rutier sporește timpul de tranzit și presupune costuri mai mari și blocaje în puncte de frontieră deja aglomerate, a spus și Mihaela Șerban, membră FORT și manager al unei case de expediții pentru transportul cerealelor.
„Fluxurile ce pot fi urmate în cazul acestei măsuri radicale, nu pot fi decât transportul rutier până în Portul Constanța și apoi plecarea mai departe pe cale maritimă, caz în care, costurile vor crește semnificativ, timpul de tranzit se va dubla, punctele de trecere a frontierelor se vor bloca, iar presiunea va fi pusă pe același Port Constanța, prin care la momentul acesta este exportată recolta românească din acest an”, a explicat Mihaela Șerban.
Ultimele articole
