Transformare spectaculoasă, printr-un fenomen natural: Apa Mării Negre a devenit turcoaz și seamănă cu Mediterana

Specialiștii de la NASA publică imagini din satelit care arată că în această perioadă a anului apa Mării Negre a devenit turcoaz și seamănă cu Mediterana din Grecia sau Italia. Fenomenul este unul natural și se datorează înfloririi fitoplantonului acoperit cu plăci de carbonat de calciu, ceea ce dă acest aspect turcoaz al apei. Culoarea turcoaz este probabil cauzată de coccolitofori, un tip de fitoplancton acoperit cu plăci de carbonat de calciu care pot conferi apelor de suprafață un aspect albastru-lăptos. Aceste tipuri de fitoplancton tind să domine la sfârșitul primăverii și la începutul verii. În alte perioade ale anului, diatomele, un tip de alge microscopice cu cochilii de siliciu, pot deveni mai răspândite și tind să întunece apa, mai degrabă decât să o lumineze.

Bosfor, strâmtoarea îngustă care traversează Istanbulul și leagă Marea Neagră de Marea Marmara, a căpătat, de asemenea, o nuanță turcoaz. Un astronaut de la bordul Stației Spațiale Internaționale a fotografiat strâmtoarea pe 27 mai 2026, cu aproximativ o lună înainte de imaginea PACE, surprinzând înflorirea fitoplantonului pe măsură ce acesta urma curenții de pe ambele părți ale căii navigabile. Culoarea turcoaz spectaculoasă a Mării Negre este determinată de înflorirea masivă a unei specii de fitoplancton microscopic numit coccolitofori, în special specia Emiliania huxleyi. Acest fenomen natural apare de obicei la sfârșitul primăverii și începutul verii, mai-iunie, transformând apele închise specifice mării în nuanțe lăptoase, similare cu cele din zonele tropicale. În această perioadă a anului, fluviile mari, Dunărea și Niprul, varsă în mare cantități uriașe de nutrienți. De asemenea, creșterea temperaturii apei și intensificarea luminii solare la trecerea spre vară creează mediul perfect pentru reproducerea lor rapidă.

În această perioadă, apele de la suprafață devin mai calde și stabile, un scenariu în care coccolitoforidele domină în fața altor specii de alge, cum sunt diatomele, care tind să întunece apa. Deși fenomenul oferă un peisaj exotic uimitor pe litoralul românesc, biologii marini monitorizează atent aceste înfloriri algale deoarece, dacă sunt extrem de mari și durează prea mult, pot consuma oxigenul din apă la descompunere, afectând fauna locală.