Totul despre VOUCHERE de VACANȚĂ 2023. Vânzarea interzisă, amenda pentru comercializarea lor este de 26.600 de lei

Vânzarea voucherelor de vacanță este interzisă, iar amenda pentru comercializarea lor este de 26.600 de lei. Orice unitate de cazare sau agenție de turism care acceptă tichete emise pentru altă persoană va fi amendată cu 13.300 de lei.

Vouchere de vacanţă 2023. Angajații din instituțiile de stat vor primi vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei brut. „Instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, acordă, anual, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2026, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat”, a transmis Ministerul Finanțelor, pentru sursa citată.

Condiții de acordare

Potrivit Ordinului 3498/2022, voucherele de vacanță se acordă personalului încadrat în în unitățile/ instituțiile de învățământ de stat, Ministerul Educației și alte instituții publice din subordinea/ coordonarea acestuia, care a desfășurat activitate în anul curent, indiferent de durata acesteia. În cazul încadrării în sistem de cumul/plata cu ora, voucherele de vacanță sunt acordate de către angajatorii unde beneficiarii în cauză își au funcția de bază, potrivit legii. Beneficiarii au obligația de a depune la unitate/instituție o declarație, în scris, în care să precizeze angajatorul unde au funcția de bază.

Beneficiarii au dreptul să își aleagă unitatea afiliată pentru achiziționarea serviciilor turistice. Dacă salariatul are activitate la mai mulți angajatori, se acordă o singură indemnizație de vacanță, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 de lei pentru un salariat, de către angajatorul unde beneficiarul în cauză își are funcția de bază, potrivit legii. În cazul în care nu se poate stabili funcția de bază, beneficiarul indemnizației de vacanță alege, în scris, unitatea care îi acordă voucherele de vacanță.

Voucherul de vacanță are perioadă de valabilitate de un an de la data alimentării suportului electronic, fără a se înțelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic. Sumele reprezentând voucherele de vacanță sunt supuse impozitării în luna în care au fost acordate beneficiarului.

Ce este interzis:

• utilizarea voucherelor de vacanță pentru achiziționarea altor servicii decât cele prevăzute
• comercializarea voucherelor de vacanță în schimbul unor sume de bani și/sau al altor bunuri și/sau servicii.

Perioada de valabilitate

Tichetele de vacanță au termen de valabilitate un an de la data emiterii. Potrivit OUG nr. 8/2009, fiecare voucher de vacanță este valabil dacă are înscrise următoarele menţiuni:

• emitentul şi datele sale de identificare;
• valoarea nominală a tichetului de vacantă;
• angajatorul şi datele sale de identificare;
• numele, prenumele şi codul numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze tichetul de vacanţă;
• spaţiul destinat înscrierii perioadei în care a fost utilizat şi aplicării ştampilei unităţii afiliate;
• interdicţia unităţii afiliate de a plăti diferenţa în bani dintre valoarea tichetului de vacanţă şi valoarea pachetului de servicii către utilizatorii tichetelor de vacanţă;
• perioada de valabilitate a utilizării tichetului de vacanţă.
• Emitenţii tichetelor de vacanţă au obligaţia de a asigura circulaţia tichetelor de vacanţă în condiţii de siguranţă.

Tichetele de vacanță nu sunt transmisibile și pot fi folosite doar de către titular, pe baza actului de identitate. Cei care încearcă să le comercializeze riscă amenzi usturătoare de până la 10.000 de lei, potrivit OUG nr.8/2009.

„(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei acceptarea de către unitatea afiliată spre comercializare a tichetelor de vacanţă de către alte persoane decât titularul tichetului de vacanţă. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 lei şi retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenţei de turism acceptarea de către unităţile afiliate de tichete de vacanţă pentru achiziţionarea de servicii care nu îndeplinesc condiţiile pachetului minim de servicii prevăzut la art. 1 alin. (7).  (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei fapta unităţii afiliate de a da rest în bani la tichetul de vacanţă”, se arată în document.

Voucherele de vacanță au fost tăiate de Guvern în februarie 2021, în urma unui proiect de Ordonanță de Urgență.

Unitățile emitente de vouchere de vacanță

, pe suport hârtie și/sau electronic, autorizate de Ministerul Finanțelor Publice, sunt următoarele :

• EDENRED ROMÂNIA SRL – edenred.ro
• UP ROMANIA SRL – upromania.ro
• SODEXO PASS ROMÂNIA SRL – sodexo.ro

Listele cu partenerii afiliați care acceptă vouchere de vacanță ca modalitate de plată  pot fi consultate accesând site-urile celor trei emitenți, respectiv https://www.edenred.ro/ro/retea-parteneri-afiliati/harta-partenerilor-afiliati  (EDENRED ROMÂNIA SRL), https://upromania.ro/utilizator/parteneri-afiliati-293/retea-si-harta-323/ (CHEQUE DEJEUNER ROMÂNIA SRL) și https://app.sodexo.ro/mysodexo (SODEXO PASS ROMÂNIA SRL).

Unitatea emitentă de vouchere de vacanță, pe suport hârtie, autorizată de Ministerul Finanțelor Publice, este următoarea:

• CUGET LIBER – cugetliber.ro

! Voucherele de vacanță aferente anului 2021 se emit doar pe suport electronic, conform Ordonanței de Urgență nr. 226 din 30 decembrie 2020.

Reamintim că orice nereguli sesizate de turiști în activitatea operatorilor economici cu activitate de turism din România trebuie transmise la numărul de telefon 0372 570 602 (Direcția Control) sau pe adresa de e-mail sesizari@mturism.ro. Totodată, este disponibilă și o FIȘĂ DE SISIZĂRI online.

Cum pot fi folosite voucherele de vacanță?

Odată ce a primit voucherele de la angajator, beneficiarul alege agenția, hotelul, pensiunea sau unitatea de cazare unde dorește să meargă în vacanță. Verifică, apoi, dacă unitatea aleasă este pe lista partenerilor emitentului voucherelor de vacanță pe care le-a primit. Beneficiarul merge apoi la hotel/pensiune/agenție, etc. și plătește pur și simplu cu voucherele. Valoarea totală este de 1450 de lei. Filele au valori de 50 sau de 100 de lei.

Pot fi vândute?

NU! Voucherele de vacanță nu sunt transmisibile. Pot fi folosite doar de către titular, pe baza actului de identitate. Vânzarea voucherelor este interzisă, iar amenda pentru comercializarea lor este de 26.600 de lei. Orice unitate de cazare sau agenție de turism care acceptă tichete emise pentru altă persoană va fi amendată cu 13.300 de lei.

Sunt diferențe de preț între  pachetul plătit cu vouchere și cel plătit cash?

Este interzis ca pachetul plătit prin voucher să fie mai scump decât cel plătit cash – se retrage licența agenției care face acest lucru.

Sunt impozitate?

Voucherele de vacanță sunt scutite de plata CAS și CASS. Potrivit Codului Fiscal, voucherele se impozitează doar cu 10%. Acest lucru nu se traduce, însă, printr-un impozit fix de 145 de lei, ci implică un calcul bazat pe grila de salarizare și de deduceri.

Expiră?

Voucherele au o perioadă de valabilitate de un an de la DATA EMITERII.

Ce anume pot cumpăra cu voucherele de vacanță?

Tichetul poate acoperi mai multe tipuri de plăți. Pachetul, însă, obligatoriu trebuie să includă cazare, apoi transport, mâncare, agrement, tratament balnear.

Tichetele virtuale sunt norma în alte țări, dar România menține cardul fizic pentru beneficii extrasalariale.

„În alte state din regiune, biletele de valoare pot fi emise, la solicitarea angajatorului, care la rândul său se aliniază cerințelor care vin din partea beneficiarilor, doar în format virtual, fără să mai fie nevoie și de card fizic. De exemplu, din datele pe care le avem, în Polonia, beneficiarii pot accesa tichetele și prin intermediul unei platforme digitale, care emite nominal tichetele virtuale. Aceste bilete de valoare disponibile doar online sunt utilizate digital, prin intermediul unui portofel electronic, iar plățile sunt făcute cu ajutorul unui device precum telefonul mobil, ceasul inteligent sau, desigur, online”, spune Dana Sîntejudean.

În România însă, în prezent, tichetele sunt emise și în format fizic, sub formă de card, pe care beneficiarii îl folosesc pentru plățile la POS, dar și pentru plățile online. Datele APET, au indicat că peste 36% din plățile înregistrate în 2022 cu tichetele valorice au fost făcute contactless, adică fără să fie utilizat cardul fizic, ceea ce ne arată că utilizatorii din România se îndreaptă spre aceeași tendință. Astfel, digitalizarea sistemului de tichete și posibilitatea de a emite tichetele și în format virtual, pentru ca, dacă își doresc acest lucru, beneficiarii să renunțe la cardul fizic, pe care nici să nu îl mai primească devine o nevoie, dată fiind și cererea în creștere din partea utilizatorilor.

Potrivit vicepreședintei APET, în ceea ce privește adopția plăților digitale, sistemul de tichete local s-a aliniat, pe de o parte, trendului existent și în alte industrii, cum ar fi cel bancar, iar pe de altă parte tendințelor din alte state. „Dezvoltarea plăților electronice a determinat beneficiarii de tichete să prefere tot mai mult varianta electronică și chiar virtuală a acestora – beneficiarii s-au îndreptat și către plata contactless cu un gadget, fără să mai utilizeze cardul fizic. Acest lucru înseamnă că plățile digitale sunt adoptate rapid de angajații români care primesc beneficii extrasalariale sub formă de tichete”, continuă aceasta.

Spre deosebire de România, în alte state, inclusiv în Europa de Vest, tichetele sunt emise în format virtual la cerere, fiind astfel disponibile doar online dacă utilizatorii își doresc acest lucru, fără să mai fie generat și cardul fizic. Pentru a putea face acest lucru și în România este nevoie de o modificare legislativă, astfel încât să nu mai existe obligativitatea emiterii și în format fizic a tichetelor.

„În prezent, legislația specifică faptul că pentru biletele de valoare trebuie emis suportul fizic, motiv pentru care acestea sunt oferite beneficiarilor obligatoriu împreună cu un card (plastic). De curând însă a fost depusă în Parlament o propunere legislativă care prevede reglementarea modului în care pot fi emise tichetele în România astfel încât să includă posibilitatea acordării biletelor de valoare și în format virtual. Acestea ar putea fi folosite prin înrolarea cardului pe un dispozitiv mobil, așa cum se întâmplă în prezent cu cardurile virtuale oferite de bănci, mai ales că infrastructura digitală din România s-a dezvoltat în ultimii ani în așa fel încât consumatorii pot alege dintr-o varietate de portofele digitale, precum Apple Pay sau Google Pay”, explică reprezentanta APET.

Trecerea la un sistem complet digitalizat a fost facilă și fără să necesite un efort suplimentar emitenților de tichete, iar impactul pozitiv pe care sistemul de tichete îl are este vizibil sub diferite forme, de la efectele asupra economiei și mediului de business și până la cele resimțite de beneficiarii direcți.

„Avem drept exemplu programul social  „Mese calde”, implementat în 2020 prin intermediul tichetelor sociale pe suport electronic, la inițiativa Guvernului României și co-finanțat de Uniunea Europeană. Acesta a avut scopul de a sprijini vârstnicii din România aflați în dificultate în perioada pandemiei, care au primit o masă caldă pe zi, dar și comunitățile locale în care aceștia trăiesc. Astfel, au fost emise și folosite peste 300.000 de carduri, iar oferirea lor a avut un impact real asupra antreprenorilor locali – în mai puțin de 6 luni au fost instalate peste 2.000 de POS-uri în mediul rural, fiind puse astfel bazele unui model de digitalizare cu efecte pozitive imediate în comunitatea locală”, spune Dana Sîntejudean.

Mai mult, continuă Sîntejudean, programul i-a ajutat pe micii proprietari de restaurante să reziste în perioada pandemiei, iar pentru unii dintre ei a generat chiar și venituri mai mari decât în 2019. Peste 8.000 de restaurante și cantine din toată țara au fost implicate, contribuind la pregătirea mâncării – mai mult de 12 milioane de mese calde oferite bătrânilor cu venituri modeste și persoanelor fără adăpost. Aceasta spune că efectele acestor programe se văd și în cazul beneficiarilor, care, deși persoane care nu sunt expuse în mod curent la metode moderne de plată cum ar fi cardul electronic, învață repede cum să le folosească și își dau seama cât de ușor este. „În egală măsură, vedem și aici că majoritatea preferă plata contactless, pentru că este extrem de facilă”, adaugă Dana Sîntejudean.

În general, piața tichetelor este în continuă dezvoltare, iar tendințele sale se adaptează în funcție de cererea și preferințele consumatorilor, precum și de evoluția tehnologică și a mediului de afaceri.

„Sistemul de tichete a fost de-a lungul timpului unul flexibil, astfel că mereu s-a adaptat la tendințele și nevoile care au apărut în piață. De aceea, putem spune că orice tendințe ar urma, cu siguranță le va îmbrățișa și va ține pasul în special cu evoluția tehnologică”, explică reprezentanta APET.

Un exemplu în acest sens este utilizarea în prezent a inteligenței artificiale, folosită în special pentru o interacțiune mai personalizată cu utilizatorii de tichete. Astfel, cu ajutorul asistenților virtuali, sunt colectate informații despre modul în care sunt folosite biletele de valoare și, de asemenea, aceștia oferă suport sau consultanță beneficiarilor ori de câte ori este nevoie. De asemenea, digitalizarea integrală a sistemului de tichete înseamnă alinierea țării noastre la trendurile care deja există în alte state, cum ar fi emiterea și utilizarea tichetelor în format exclusiv virtual.

„Un trend pe care îl observăm și în alte state se referă la flexibilizarea beneficiilor extrasalariale, în așa fel încât angajații să poată alege în funcție de ce li se potrivește cel mai bine în ceea ce privește formatul în care primesc tichetele. Dat fiind faptul că beneficiile extrasalariale oferite sub forma acestor tichete contribuie la motivarea salariaților, este esențial ca acestea să răspundă așteptărilor și nevoilor pe care ei le au. Mai mult, generațiile tinere de angajați preferă formatul virtual al biletelor de valoare, revoluția digitală din timpul pandemiei a influențat comportamentele de plată ale acestora, astfel încât în prezent refuză cardul de plastic și solicită emiterea biletelor de valoare exclusiv în format digital (online)”, adaugă Dana Sîntejudean.