Torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost ACHITAȚI! Mai mult: Victimele vor plăti și taxele de judecată

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe foștii ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, ei fiind judecaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Mai mult, părțile apelante și Ministerul de Interne vor trebui să plătească câte 300 de lei pentru cheltuielile judiciare.

Soluția pe scurt:

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ștefan Olga Și Ursu Sorana și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentin?ei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bucure?ti, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 27.07.2023.

Cei doi au fost achitaţi în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti. De menţionat că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968 şi a dispus achitarea lor. În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către „Europa Liberă” şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.

Alina Gorghiu s-a aprins după achitarea torționarilor

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat, după decizia ICCJ de achitare definitivă a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, că este „o zi tristă”. „Mi-aş fi dorit, ca simplu cetăţean al unei ţări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forţă care aruncă în obscur drepturi şi libertăţi fundamentale”, a arătat Gorghiu.

„Fără a interfera cu rezultatul analizei de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi distinct de atribuţiile mele de ministru al justiţiei, pot spune că pentru mine e o zi tristă azi!”, a afirmat Alina Gorghiu, într-o postare pe Facebook.

Reacţia sa vine după decizia definitivă de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu.

„Mi-aş fi dorit, ca simplu cetăţean al unei ţări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forţă care aruncă în obscur drepturi şi libertăţi fundamentale”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Parchetul General: Se analizează eventuale căi extraordinare de atac

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţă că se analizează soluţia dispusă de ÎCCJ în cazul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, inclusiv pentru a se identifica o posibilitate juridică de a declara o cale extraordinară de atac.

„Cu referire la soluţia de achitare dispusă astăzi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauza cunoscută generic sub denumirea de «Dosarul Ursu», în care PÎCCJ – Secţia parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, conducerea PÎCCJ a dispus efectuarea unei analize a soluţiei, inclusiv în privinţa identificării posibilităţii juridice de a declara o cale extraordinară de atac”, a transmis, joi, Biroul de informare şi relaţii publice al PICCJ.

Fiul lui Gheorghe Ursu, revoltat după achitarea securiștilor care i-au torturat tatăl

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, susţine că sentinţa definitivă de achitare primită de torţionarii tatălui său din partea Curţii Supreme este una „scandaloasă şi abjectă”. Într-un interviu pentru Prima TV, Andrei Ursu a declarat că ar fi „o bilă albă” dacă Parchetul General ar găsi o cale extraordinară de atac.

„Este o sentinţă scandaloasă. Este o sentinţă abjectă. Probatoriul a fost foarte solid, covârşitor, dosarul are zeci de volume de mărturii care arată vinovăţia celor doi torţionari şi vinovăţia întregului aparat represiv care a acţionat în anii ’70- ’80 şi care a făcut multe victime. (…) Acest complet de judecată a ajuns să spună că Securitatea nu a fost violentă, că au fost doar nişte cauze întâmplătoare, izolate, că nu se poate spune nici măcar că a existat o relaţie de adversitate între disidenţi şi aparatul represiv. Judecătorii au considerat că aceste cazuri de violenţă n-au fost exact în 1985 ( anul în care Gheorghe Ursu a murit în arestul Securităţii – n.r.) . Au fost în ’83, în ’87… Această motivare, că aceste cazuri de violenţă n-ar fost în aceeaşi perioadă cu Gheorghe Ursu, este pur şi simplu kafkiană. De fapt, în 1985, Radu Filipescu era deţinut la Aiud şi bătut. Radu Filipescu şi toţi colegii lui erau bătuţi la zarcă, ţinuţi ca Hristos, suspendaţi, cu inele, ca şi Gheorghe Ursu, care a trecut şi el trei zile pe la izolare severă, unde a fost bătut sălbatic”, a spus Andrei Ursu, la Prima TV.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu crede că ar fi „un punct de onoare” pentru Parchetul general dacă ar găsi o cale extraordinară de atac în acest dosar.

„Să vedem despre ce este vorba. Nu pot să-mi pun o speranţă sau nu, trebuie să văd despre ce este vorba, să vorbim şi cu avocaţii noştri. Dacă Parchetul e în stare de aşa ceva, ar fi o bilă albă şi un punct de onoare pentru Parchet, dacă ar găsi o asemenea cale extraordinară de atac. Aici e vorba nu numai despre impunitatea celor doi torţionari, Pârvulescu şi Hodiş, e vorba despre impunitatea tuturor crimelor din anii ’80. E vorba despre o responsabilitate pentru generaţiile viitoare. Să nu se mai întâmple! Să împiedicăm o viitoare dictatură, pentru că asta este esenţa dictaturii: violenţa, aparatul represiv. O dictatură nu se susţine fără un aparat represiv violent”, a mai afirmat Andrei Ursu, în interviul pentru emisiunea Insider politic.

Interviul cu Andrei Ursu va fi difuzat integral sâmbătă, începând cu ora 12.00, în emisiunea Insider politic, la Prima TV.

ÎCCJ publică argumentele achitării torționarilor lui Gheorghe Ursu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis, joi, detalii despre decizia în Cazul Ursu, detaliind motivele care au dus la respingerea apelurilor declarate în dosar. Magistraţii apreciază că „prima instanţă a stabilit judicios situaţia de fapt, urmare a unei minuţioase evaluări asupra mijloacelor de probă”.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reaminteşte că judecătorii învestiţi cu soluţionarea unei cauze au obligaţia legală de a se pronunţa numai în conformitate cu dispoziţiile legii şi în raport cu faptele stabilite exclusiv pe baza probatoriului administrat în cauză”, arată, joi, ÎCCJ, într-un comunicat de presă.

Instituţia precizează că „nicio cauză nu are o soluţie dinainte stabilită”, iar rezultatul procesului nu depinde de cât de popular sau impopular ar fi el sub aspect social.

În plus, „stabilirea adevărului judiciar se face exclusiv pe baza probelor administrate în cauză, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale”, ceea ce este „expresia funcţionării statului de drept şi constituie unul dintre aspectele care diferenţiază fundamental un regim democratic de orice formă de totalitarism”.

„Dincolo de aceste aspecte, dezbaterea publică a oricăror chestiuni, inclusiv critica adusă instituţiilor publice sau deciziilor acestora este legitimă într-o societate democratică, fiind însă important ca orice persoană interesată să poată avea acces, în măsura în care doreşte, la datele necesare pentru a-şi face propria apreciere. Este totuşi esenţial ca formatorii de opinie, în special oamenii politici sau reprezentanţii diferitelor instituţii sau organizaţii publice, să manifeste consecvenţă în ceea ce priveşte modul în care se raportează la aceste principii fundamentale de funcţionare a justiţiei în cadrul comunicării publice”, a mai transmis ICCJ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pune la dispoziţie, în format anonimizat, considerentele care au stat la baza deciziei în Dosarul Gheorghe Ursu şi în cadrul cărora sunt detaliate motivele de fapt şi de drept pentru care completul de judecată a pronunţat această soluţie. Potrivit documentului citat, „examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. (2) din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată ca fiind nefondate apelurile declarate în cauză”.

„Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat în cauză rezultă că prima instanţă a stabilit judicios situaţia de fapt, urmare a unei minuţioase evaluări asupra mijloacelor de probă în condiţiile expuse în cele ce preced. În virtutea efectului integral devolutiv al apelului, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei şi reţinând că în apel probele administrate la solicitarea părţilor (inculpaţi şi părţi civile) şi a parchetului nu au condus la schimbarea stării de fapt reţinută de prima instanţă, Înalta Curte constată în totalitate temeinice statuările primei instanţe cu privire la acest aspect, astfel că nu le va mai relua, ci va proceda la analiza criticilor formulate prin apelurile declarate în cauză prin raportare la întregul material probator administrat în cauză”, se mai arată în documentul trimis de ICCJ.

Potrivit acestuia, atât parchetul, cât şi părţile civile au criticat hotărârea apelată sub aspectul netemeiniciei achitării inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase, „criticile vizând calificarea juridică a faptelor pentru care inculpaţii D , E şi F şi aprecierea eronată a primei instanţe a inexistenţei situaţiei premise a infracţiunii de tratamente neomenoase deduse judecăţii”.

Apoi, magistraţii detaliază motivele pentru care au respins apelurile.