Țara „reformată” de Bolojan: Impozite dublate și condiții medievale – 70% dintre români fără gaze, 60% fără canalizare, 30% fără apă curentă. Și PIB-ul este în mare scădere

Guvernul a decis să dubleze sau chiar să tripleze impozitele pe locuințele românilor, dar localitățile sunt în continuare într-o stare deplorabilă. Mărirea de taxe nu aduce o îmbunătățire a serviciilor oferite cetățenilor, mai ales că același Guvern a decis să renunțe la unele proiecte din PNRR, tocmai pentru a nu mai plăti contribuția pentru respectivele contracte. De asemenea, Guvernul reduce și banii pentru Programul „Anghel Saligny”, care contribuie direct la dezvoltarea localităților din țară. Premierul Ilie Bolojan consideră că această mărire uriașă a impozitelor pe locuințe va ajuta primăriile să continue proiectele de dezvoltare din localitățile din țară.

„Acest impozit reprezintă, de fapt, contribuția proprietarilor de case și apartamente la bugetul local, pentru ca primăria respectivă să le creeze condiții mai bune pentru ei și pentru familii lor, asta înseamnă racordare la apă, la canalizare, asfalt, iluminat public, gaz, încălzire și așa mai departe. Știind că nu mai avem acești bani să-i dăm pentru autoritățile locale, dar avem proiecte începute în fiecare localitate din România, din bugetele de stat, de la drumuri care se asfaltează, de la școli care se repară, și așa mai departe, pentru a continua aceste investiții, ele vor fi continuate din această plată suplimentară, care înseamnă condiții mai bune pentru oameni”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

În octombrie 2025, Guvernul a negociat cu Comisia Europeană un nou PNRR pentru România și oficialii români au decis să renunțe la 7 miliarde de euro. Acești bani pierduți erau destinați pentru extinderea rețelei de apă și canalizare, construirea de case pentru tineri, modernizarea spitalelor, colectarea apelor uzate, modernizarea și reînnoirea rețelei feroviare. România a mai pierdut bani din PNRR și în alți ani. În doar 4 ani, guvernul român a pierdut aproape 10 miliarde de euro. În 2021, țara noastră avea alocate 29,2 miliarde de euro, iar în noiembrie 2025 a mai rămas cu 20 de miliarde. Până în prezent, au fost atrase doar 10 miliarde de euro și mai rămân alte 10 care trebuie accesate până în august 2026. După ce Guvernul a pierdut bani din PNRR pentru că nu a dus la bun sfârșit proiectele, acum cetățenii trebuie să plătească din propriul buzunar.

Când e vorba de problemele localităților, lista e una foarte lungă, iar în aproape 20 de ani de Uniune Europeană, foarte puține au fost rezolvate.Chiar dacă România are mari rezerve de gaze naturale, 72% dintre localități nu sunt conectate la rețeaua de gaze. Situația este și mai gravă în mediul rural, unde 80% dintre locuințe folosesc lemnul pentru a se încălzi.România este țara în care 60% dintre localități nu au o rețea de canalizare. Dacă ne referim strict la populație, atunci e vorba de 40% dintre români care nu sunt conectați la o rețea de canalizare și folosesc în continuare WC-ul din curte. Potrivit unor date din 2023, România era pe ultimul loc în UE în privința locuințelor dotate cu toaletă și duș.Situația este gravă și în privința apei potabile la robinet. Datele arată că aproape 30% dintre localități din România nu sunt conectate la rețeaua de apă curentă, adică cetățenii nu-și pot asigura apa de la robinet. Accesul la apă este un drept fundamental, protejat de ONU, însă Guvernul mai are mult de recuperat.De multe ori, Bucureștiul este promovat de politicieni, iar unii chiar au curajul să-l compare cu Berlin sau alte mari orașe din Vestul Europei. Când e vorba de servicii esențiale pentru o viață decentă, Bucureștiul este în urmă la multe capitole. Sute de străzi din București sunt în continuare neasfaltate, alte zeci de străzi nu au nici asfalt, nici canalizare. Situația unor străzi din capitală a rămas la nivel medieval, deși veniturile din capitală au crescut foarte mult.Toți acești români care nu beneficiază de servicii esențiale din partea instituțiilor statului vor fi nevoiți să plătească impozite dublate sau chiar triplate, în funcție de localitatea în care au locuința. Taxele cresc, dar serviciile esențiale continuă să lipsească din multe localități din țară.

Modul în care sunt calculate impozitele provoacă numeroase inegalități, pentru că nu ține cont de veniturile cetățenilor din localitățile respective. Povara impozitelor afectează veniturile cetățenilor și nu toate orașele din România oferă aceleași salarii.Impozitul pentru un apartament cu 2 camere în București va ajunge, în 2026, la 650 de lei în zona A, adică cea mai scumpă, potrivit primelor calcule. În capitală, salariul mediu net este de 6.800 lei/lună.În Constanța, pentru un apartament cu 2 camere se va plăti un impozit de 670 de lei, deși salariul mediu net în orașul Constanța a fost de 5.000 de lei, în 2025. Constănțenii au salarii mai mici cu 1.300 lei/lună, dar plătesc impozite puțin mai mari decât bucureștenii. Astfel de situații se observă în multe alte orașe din țară, unele cu venituri și mai mici, unde impozitele pe locuințe sunt apropiate de cele din București.Dacă analizăm impozitul pe case din Italia, observăm că regiunile mai sărace au un impozit mult mai mic decât cele mai bogate regiuni din țară. Un impozit pe locuință la Roma ajunge la 3.500 de euro, la Milano este 3.000 de euro. În schimb, în orașe cu venituri mici, impozitul este foarte mic: în Palermo (Sicilia) se plătesc doar 391 de euro, iar în Cosenza, din regiunea Calabria, doar 395 de euro.Comparația dintre România și Italia ar fi una exagerată. Este adevărat că românii plătesc mai puțin decât europenii din Vest, însă valoarea locuințelor din țara noastră este una mult mai mică, iar așa cum arată statisticile, în multe orașe din România lipsesc servicii esențiale pentru o viață decentă.

PIB-ul României a scăzut cu 0,2% în trimestrul III 2025

Produsul intern brut al României a crescut cu 1,7% pe seria brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier în trimestrul III 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Dar, în termeni reali, PIB-ul a scăzut.

În primele nouă luni ale anului 2025, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,9% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de aceeași perioadă din 2024. Datele ajustate sezonier pentru trimestrul III 2025 nu au suferit modificări semnificative față de estimările provizorii publicate la începutul lunii decembrie.Potrivit datelor ajustat sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486793,9 milioane lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% – în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creștere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2025 a fost de 1416052,4 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,5% faţă de perioada 1.I-30.IX 2024.Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 518092,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024. Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 a fost de 1.339.921,9 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,9% față de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024.

Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul III 2025 varianta provizorie (2), PIB a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 101,6% la 101,7%), iar dinamica VAB s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie (1) (de la 101,7% la 101,8%).

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat o creștere a contribuției, de la +0,5% la +0,6% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (109,2%);

– Industria a înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,1 puncte procentuale (de la 101,1% la 101,2%);

– Construcțiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,8%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 112,1% la 112,2%);

– Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, o creștere a contribuției la modificarea PIB, de la +0,1% la 0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,9%);

– Informațiile și comunicațiile au avut aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,4%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (106,1%);

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport au avut aceeași contribuție la modificarea PIB în cele două estimări (-0,5%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,3%);

– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială, au avut aceeași contribuție la modificarea PIB în cele două estimări (-0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,6%);

– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au avut aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,1%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 102,3% la 102,5%).

Următoarele activități nu au contrbuit la creșterea PIB, respectiv: intermedierile financiare şi asigurările și tranzacțiile imobiliare. Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 101,1% la 100,7%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2025, între cele două estimări, au înregistrat:

– Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +0,1% la +0,5%, ca urmare a creșterii volumului său cu +0,6 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,8%);

– Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,4 puncte procentuale (de la 102,7% la 106,1%);

– Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la -0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -7,1 puncte procentuale (de la 103,2% la 96,1%);

– Formarea brută de capital fix, de la +2,7% la +1,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu -3,3 puncte procentuale (de la 108,3% la 105,0%).