Summit-ul de la Londra: Europa a decis că vrea război – „SUA nu mai sunt un prieten!” von der Leyen: „Calea către pace este forţa. Slăbiciunea generează mai mult război!” Bolojan, lângă Zelenski – VIDEO

ARVE

Un summit reunind aproximativ 15 lideri ai ţărilor aliate Kievului s-a deschis duminică după-amiază la Londra, în prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la două zile după confruntarea sa aprinsă cu preşedintele american Donald Trump. Liderii europeni se confruntă cu „un moment unic pentru securitatea Europei”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la deschiderea acestui summit, care îi reuneşte pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi secretarul general al NATO Mark Rutte. Preşedintele interimar Ilie Bolojan se află la masa discuţiilor. Premierul britanic i-a întâmpinat pe liderii europeni. Printre cei prezenţi se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul canadian Justin Trudeau, premierul polonez Donald Tusk, premierul italian Giorgia Meloni, secretarul general al NATO Mark Rutte şi preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Antonio Costa. Aceasta precede un summit european extraordinar privind Ucraina, programat pentru joi la Bruxelles.

„Suntem cu toţii alături de voi, de Ucraina, atât timp cât va fi nevoie”, a spus Starmer, afirmând că „obţinerea unui rezultat bun pentru Ucraina nu este doar o chestiune de bine sau rău; este vital pentru securitatea fiecărei naţiuni de aici şi a multor altora”. El adaugă că a vorbit mai devreme cu naţiunile baltice, deoarece acestea sunt, de asemenea, „evident, parte a discuţiei noastre”.

Starmer afirmă că intenţionează să elaboreze un plan pentru Ucraina, „pe care să îl discute apoi cu SUA şi să îl ducă mai departe împreună”.

Discuţiile de astăzi se vor concentra pe „modul în care putem asigura împreună o pace justă şi durabilă”, spune el, şi pe modul în care să sprijinim Ucraina „deoarece, chiar dacă Rusia vorbeşte despre pace, îşi continuă agresiunea implacabilă”.

Președintele interimar al României a ajuns la Londra, la summitul liderilor privind războiul din Ucraina. El a fost întâmpinat de premierul Marii Britanii, Keir Starmer. Summitul liderilor privind Ucraina este organizat de prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Keir Starmer. Acesta are loc la Lancaster House, Londra. La summit participă aproximativ 18 lideri europeni, printre care Giorgia Meloni, Olaf Scholz, Donald Tusk, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, dar și alții.

Președintele ucrainean a fost primit, duminică, la Londra, în cadrul summitului la care participă mai mulți lideri europeni, printre care și președintele interimar al României, Ilie Bolojan. Zelenski a fost primit de premierul Keir Starmer. Din mulțimea strânsă în fața Lancaster House, din Londra, s-au auzit aplauze. Liderii europeni fac front comun pentru Ucraina, în scopul dobândirii unei păci juste. Planul ulterior va fi prezentat Statelor Unite ale Americii, în contextul tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Se va discuta inclusiv despre trimiterea de trupe de pace în Ucraina.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan se află, duminică, a Summitul liderilor privind Ucraina, care a început în Marea Britanie, el stând la masă lângă preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Liderii de stat participanţi la Summit au făcut o fotografie de familie, înainte de începerea discuţiilor. Summitul reunind aproximativ 15 lideri ai ţărilor aliate Kievului s-a deschis duminică după-amiază la Londra, în prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la două zile după confruntarea sa aprinsă cu preşedintele american Donald Trump.

Liderii europeni se confruntă cu „un moment unic pentru securitatea Europei”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la deschiderea acestui summit, care îi reuneşte pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi secretarul general al NATO Mark Rutte. Preşedintele interimar Ilie Bolojan se află la masa discuţiilor.

von der Leyen: „Slăbiciunea generează mai mult război”

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care participă duminică la un summit la Londra organizat de Regatul Unit pentru a aborda securitatea europeană şi sprijinul pentru Ucraina, a declarat că Uniunea Europeană îşi va creşte cheltuielile pentru apărare, deoarece „slăbiciunea generează mai mult război”, informează EFE, potrivit Agerpres.

„Calea către pace este forţa. Slăbiciunea generează mai mult război. Vom sprijini Ucraina pe măsură ce vom întreprinde o consolidare a apărării europene”, a scris Von der Leyen într-un mesaj pe reţeaua de socializare X.

Preşedinta executivului european, care va sosi la Londra din India, ţară cu care Bruxellesul a căutat să-şi aprofundeze legăturile în noua ordine mondială concepută de preşedintele american Donald Trump, a exprimat „sprijinul continuu al Europei pentru Ucraina, care poate duce la o pace corectă şi durabilă”.

Von der Leyen urmează să prezinte noi formule de finanţare pentru a creşte cheltuielile pentru apărare la începutul acestei săptămâni, chiar înainte ca liderii europeni să se întâlnească la Bruxelles pentru un summit extraordinar pentru a discuta cum să recâştige un loc la masa de negocieri privind Ucraina, din care au fost excluşi de Trump şi de preşedintele rus Vladimir Putin.

În aşteptarea scrisorii lui Von der Leyen, pe care aceasta ar putea-o prezenta marţi, potrivit unei surse europene, politiciana germană a indicat deja o mai mare flexibilitate privind regulile de control al deficitului, astfel încât ţările UE să poată creşte cheltuielile pentru apărare.

Cei 27 iau în considerare, de asemenea, o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor structurale sau adaptarea mandatului Băncii Europene de Investiţii pentru a facilita împrumuturile acesteia către industria de apărare. După întâlnirea de duminică de la Londra, la care vor participa 15 ţări, deşi nu vor fi prezente toate ţările UE, Cei 27 vor încerca joi să ajungă la un consens privind sprijinul pentru Ucraina şi o contribuţie mai mare la apărarea europeană. Totuşi, prim-ministrul slovac Robert Fico şi-a exprimat sâmbătă rezervele faţă de strategia nerealistă de „pace prin forţă” şi şi-a condiţionat aprobarea de faptul ca UE să garanteze ţării sale alimentarea cu gaze naturale via Ucraina.

Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, şi-a exprimat şi ea rezerve faţă de proiectul de concluzii ale summitului de joi, care se negociază în prezent la Bruxelles, potrivit surselor europene.

Premierul britanic dezvăluie că s-a simțit ‘incomod’ văzând disputa Trump-Zelenski

Premierul britanic Keir Starmer a declarat duminică, într-un interviu acordat BBC, că „obiectivul său motrice” din ultimele câteva zile a fost să reapropie Ucraina şi SUA după ce preşedinţii celor două ţări s-au certat vineri în Biroul Oval al Casei Albe, transmit PA Media/dpa, conform AGERPRES. În aşteptarea sosirii a circa 15 lideri europeni la Londra pentru a construi o poziţie comună cu privire la încheierea războiului din Ucraina, premierul britanic a afirmat că „munceşte din greu” pentru a aduce o pace durabilă în ţara est-europeană grav afectată de război.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va alătura lui Starmer la summit, alături de liderii altor ţări europene, iar apoi va fi primit de regele Charles al III-lea.

Zelenski a călătorit sâmbătă în Regatul Unit, după cearta din Biroul Oval cu Donald Trump, care a creat o divizare între SUA şi partenerii săi europeni din NATO. Starmer a declarat pentru programul BBC „Sunday with Laura Kuenssberg” că întâlnirea dintre Trump şi Zelenski l-a făcut să se simtă „incomod”, adăugând: „Nimeni nu vrea să vadă asta”.

„Cel mai mult contează cum reacţionăm la asta. Există o serie de căi diferite pe care oamenii le-ar putea parcurge. Una este să intensificăm retorica despre cât de revoltaţi suntem sau nu cu toţii. Cealaltă este să facem ceea ce am făcut eu, şi anume să-mi suflec mânecile, să pun mâna pe telefon, să vorbesc cu preşedintele Trump, să vorbesc cu preşedintele Zelenski, apoi să-l invit pe preşedintele Zelenski la o întâlnire exhaustivă ieri (sâmbătă – n.r.), (să-i ofer) o primire călduroasă şi apoi să pun din nou mâna pe telefon şi să-i sun pe preşedintele (francez Emmanuel) Macron şi pe preşedintele Trump”, a declarat Starmer, adăugând: „Obiectivul meu motrice a fost să rezolv problema aceasta şi să ne readuc la chestiunea centrală”.

Starmer a insistat că are încredere atât în Zelenski, cât şi în Trump, despre care crede că este motivat de o „pace durabilă”, dar că nu are încredere în preşedintele rus Vladimir Putin. La Lancaster House, un conac de lângă Palatul Buckingham, este de aşteptat ca premierul britanic să îndemne liderii a circa 15 ţări europene să urmeze exemplul Regatului Unit, care a dat curs apelurilor SUA de a creşte cheltuielile pentru apărare.

Starmer a declarat pentru BBC că „munceşte din greu” pentru a aduce trei componente ale unei păci durabile în Ucraina.

„Pentru mine, componentele unei păci durabile sunt o Ucraină puternică ce continuă să lupte, dacă este nevoie, pentru a fi într-o poziţie de forţă; să negociem un element european pentru garanţiile de securitate şi de aceea m-am aplecat asupra acestui aspect, cu privire la ceea ce vom face; şi o protecţie americană. Acesta este pachetul, toate cele trei părţi trebuie să fie la locul lor (…)”, a explicat premierul britanic.

Starmer a adăugat că speră că la summit va putea construi o „coaliţie a celor dispuşi”.

În timp ce America lui Trump este forţa motrice din spatele intermedierii păcii cu Rusia, Starmer vrea ca Europa să fie pregătită să conducă eforturile de menţinere a păcii în cazul în care se ajunge la un acord.

O garanţie de securitate din partea americanilor este subiectul unei discuţii „intense”, a spus el.

Franța cere ‘o autonomie totală’ europeană în domeniul apărării

Guvernul francez a cerut sâmbătă Uniunii Europene să ‘câștige o autonomie deplină’ în domeniul apărării, spunând că dorește să mobilizeze mai multe investiții private spre acest sector, înaintea unui summit joi, la Bruxelles, consacrat Ucrainei și problemelor de securitate europeană.

‘Obiectivul trebuie să fie autonomia strategică europeană în interiorul NATO, al cărei rol nu a fost pus în discuție de președintele Trump’, a declarat ministrul francez al economiei, Eric Lombard, într-un interviu publicat pe site-ul jurnalului Le Parisien.

‘Uniunea Europeană trebuie să investească mai mult în apărarea sa. Astăzi, Statele Unite păstrează controlul asupra armelor, de unde și nevoia de a câștiga o autonomie totală’, a adăugat el, după scandalul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe care l-a descris drept un ‘punct de cotitură istoric’. Întrebat dacă situația este aceea a unei ‘economii de război’, el a răspuns: ‘Nu suntem încă acolo, dar trebuie să fim’.

Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a exprimat speranța, într-un interviu publicat sâmbătă, ca țările Uniunii Europene să se îndrepte rapid către ‘o finanțare masivă și comună’ reprezentând ‘sute de miliarde de euro’ pentru a construi o apărare comună.

În cursul unor discuții cu internauți în februarie, președintele Emmanuel Macron nu a exclus ‘lansarea unor produse de economisire’ pentru a sprijini finanțarea programelor de apărare, estimând că Franța ar trebui să ‘mărească’ ponderea din PIB pe care o consacră acestui lucru, de la aproximativ 2% în prezent.

Premierul francez François Bayrou a declarat joi că dorește ca cheltuielile militare să fie excluse din regulile europene care limitează deficitul public la 3% din PIB.

Potrivit ministrului economiei, ‘este posibil din punct de vedere tehnic, dar noi trebuie să ne controlăm datoria. Alte țări europene au mai mult spațiu de manevră’, în timp ce Franța are unul dintre cele mai mari deficite publice din zona euro, scrie Agerpres.

La rândul său, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a afirmat sâmbătă că este urgent ca Germania și UE să își relaxeze regulile bugetare cu scopul de a elibera resurse suplimentare pentru a-și consolida apărarea și a ajuta Ucraina.

Macron: „„Dacă nimeni nu-l oprește pe Putin, el va merge cu siguranță în Moldova și poate mai departe în România””

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că lucrează la restabilirea dialogului dintre Ucraina și Statele Unite, în ciuda ciocnirii dintre cei doi șefi de stat vineri la Casa Albă.

„O conferință de presă a mers prost„, așa a descris Emmanuel Macron sâmbătă, în cadrul unui interviu acordat La Tribune Dimanche, ciocnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, vineri la Casa Albă. Cu toate acestea, președintele francez nu crede că acest moment suprarealist este sinonim cu o pauză.

„Cred că dincolo de furie, toată lumea trebuie să revină la calm, la respect și la recunoaștere, ca să putem merge mai departe concret pentru că ceea ce este în joc este prea important”, insistă șeful statului.

Pacifică relațiile. Aceasta este noua misiune pe care Emmanuel Macron și-a propus-o. El a făcut acest lucru vineri seară sunând atât pe omologul său ucrainean, cât și pe președintele american. „Pe aceste subiecte, este mai bine să poarte o discuție strategică și confidențială pentru a merge mai departe și a lămuri neînțelegerile dintre oameni, dar nu în fața martorilor”.

În timpul convorbirii telefonice cu Volodimir Zelenski, acesta din urmă și-a exprimat dorința de a se „re-angaja în dialog” cu Washington, în special în ceea ce privește contractul de minerale pe care ar fi trebuit să-l semneze la Washington.

Este adevărat că de la apariția sa la Fox News, la scurt timp după ciocnirea din Biroul Oval, Zelenski a arătat un chip conciliant, mulțumind Statelor Unite în nenumărate rânduri, așa cum îi ceruse vicepreședintele J.D. Vance.

Este și Trump gata să vorbească din nou cu bărbatul pe care l-a numit dictator în urmă cu zece zile? Probabil nu imediat. În orice caz, Emmanuel Macron rămâne mai discret cu privire la ceea ce a putut să-i spună republicanul, semn fără îndoială că furia nu s-a potolit.

Dar șeful statului este convins că Statele Unite nu au altă opțiune decât să se angajeze din nou în acest dialog. „Destinul evident al americanilor este să fie de partea ucrainenilor, nu am nicio îndoială. Ceea ce au făcut Statele Unite în ultimii trei ani este în totalitate în conformitate cu tradiția sa diplomatică și militară. Vreau să le clarific americanilor că decuplarea de Ucraina nu este în interesul lor”

Doar că republicanul pare acum mai dornic să încheie o încetare a focului cu Vladimir Putin decât să respecte vechile valori ale Americii. O greșeală, spune Emmanuel Macron. „Desigur, suntem cu toții de acord să facem pace. Dar nu poate exista o pace justă și durabilă cu Ucraina abandonată. „El asigură că, dacă Washingtonul ar fi de acord să „semneze o încetare a focului fără nicio garanție de securitate pentru Ucraina”, atunci „capacitatea sa de descurajare geostrategică în ceea ce privește Rusia, China și altele ar dispărea în aceeași zi”.

La granițele noastre, o Rusia supra-înarmată și agresivă.

„Ambițiile lui Donald Trump sunt opusul”, adaugă el. Pentru că pentru șeful statului, Rusia lui Vladimir Putin constituie mai mult ca niciodată un pericol existențial pentru Europa. „Există o Rusie supra-înarmată și agresivă la granițele noastre. Ea desfășoară acțiuni teroriste și campanii masive de dezinformare aici și în Europa. „Este convins că, dacă nimeni nu-l oprește pe stăpânul de la Kremlin, el „va merge cu siguranță în Moldova și poate mai departe în România”. » Așa că nu lovi inamicul greșit. „Este în joc securitatea noastră”.

Președintele francez rămâne convins că o cale către „o pace solidă și durabilă” este încă posibilă. El nu a abandonat ideea, dezvoltată împreună cu britanicul Keir Starmer, a unei desfășurări de trupe europene care să ofere garanțiile de securitate pe care le cere Kievul.

Cei doi lideri sunt așteptați să discute din nou acest lucru duminică, la Londra, la întâlnirea la care au fost invitați aproximativ cincisprezece lideri europeni și la care va participa Volodimir Zelenski. Lunea trecută, la Washington, președintele francez a menționat și această desfășurare în timpul întâlnirii cu Donald Trump. Se spune că acesta din urmă l-ar fi asigurat că a fost de acord să ofere un „backup”. O promisiune pe care i-a făcut-o și lui Keir Starmer joi.

Tusk pune securitatea Europei pe agenda Summitului de la Londra: „Flancul estic al NATO ar trebui consolidat”

Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a declarat, înainte de sosirea la summitul de la Londra, că intenţionează să-i îndemne pe liderii europeni să consolideze flancul estic al NATO, potrivit News.ro.

„Va fi un adevărat test al intenţiilor şi capacităţilor fiecărui stat european de a a avea mai multe trupe europene prezente în Finlanda, în statele baltice şi în Polonia, la graniţa cu Rusia şi Belarus”, spune premierul polonez înainte de a zbura spre Londra, scrie BBC.

„Trebuie să fie clar că Polonia este de partea Ucrainei, fără niciun dar”, afirmând el că acest lucru este în interesul naţional al Poloniei.

Tusk a afirmat, de asemenea, că Europa ar trebui să lucreze în continuare la „cea mai strânsă alianţă posibilă” cu SUA, chiar dacă poziţia administraţiei americane „nu este la fel de directă ca a noastră” cu privire la războiul Ucraina-Rusia.

El a continuat apoi să vorbească despre trezirea militară a Europei, solicitând creşterea cheltuielilor pentru apărare ca „o poliţă de asigurare suplimentară”, insistând în acelaşi timp asupra faptului că „a fi autonom nu înseamnă a fi singur”.

„O Europă care îşi înţelege potenţialul global, statutul său de superputere, nu va fi o alternativă la SUA, ci cel mai dorit aliat. În cele din urmă, asta vrea Trump, ca Europa să îşi asume o responsabilitate mult mai mare pentru securitatea sa”, a spus el.

„Este un paradox, cineva a subliniat pe bună dreptate acest lucru, că 500 de milioane de europeni cer 300 de milioane de americani să-i apere de 140 de milioane de ruşi”, a spus el, care a citat apoi pe larg date din ultimul raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice, care arată avantajul militar al Europei şi al Ucrainei faţă de Rusia.

De asemenea, el a declarat că va sprijini planul premierului italian Giorgia Meloni de a convoca un summit de urgenţă UE-SUA.

Șeful celui mai mare partid din PE: „Statele Unite nu mai sunt un prieten, Europa este singură”

Preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE, de centru-dreapta) din Parlamentul European, Manfred Weber, a cerut decizii rapide cu privire la o politică europeană de apărare independentă în urma rupturii dintre SUA şi Ucraina.

„Dacă ne uităm la Washington, trebuie să înţelegem: Europa este singură şi acum trebuie să ne înarmăm pe cont propriu”, a declarat politicianul german pentru grupul de presă Funke în comentarii publicate duminică. Weber – al cărui partid, PPE, este cel mai mare grup din Parlamentul European – a declarat că este timpul să „facem primii paşi către o armată europeană”. „S-a pierdut mult prea mult timp”, a adăugat el.

Ţările europene ar trebui să achiziţioneze din ce în ce mai mult echipamente de apărare produse în Europa, a susţinut Weber.

Bolojan, lângă Zelenski la Summitul de la Londra privind Ucraina

Președintele interimar al României a ajuns la Londra, unde participă la summitul liderilor privind războiul din Ucraina. Ilie Bolojan a fost întâmpinat de premierul Marii Britanii, Keir Starmer. La summit participă aproximativ 18 lideri europeni, printre care Giorgia Meloni, Olaf Scholz, Donald Tusk, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron.

Summitul liderilor privind Ucraina este organizat de prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Keir Starmer. Acesta are loc la Lancaster House, Londra.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan se află, duminică, a Summitul liderilor privind Ucraina, care a început în Marea Britanie, la Londra, el stând la masă lângă preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Liderii de stat participanţi la Summit au făcut o fotografie de familie, înainte de începerea discuţiilor. Summitul reunind aproximativ 15 lideri ai ţărilor aliate Kievului s-a deschis duminică după-amiază la Londra, în prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la două zile după confruntarea sa aprinsă cu preşedintele american Donald Trump.

Liderii europeni se confruntă cu „un moment unic pentru securitatea Europei”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la deschiderea acestui summit, care îi reuneşte pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi secretarul general al NATO Mark Rutte. Preşedintele interimar Ilie Bolojan se află la masa discuţiilor.

Meloni, în fața liderilor europeni la Londra: „Este foarte important să evităm divizarea Occidentului”

Premierul italian Giorgia Meloni a declarat duminică faptul că este „foarte, foarte important să evităm” riscul „divizării” Occidentului, la sosirea în Downing Street pentru o întâlnire cu omologul său britanic Keir Starmer, înaintea unui summit al aliaţilor Kievului la Londra, potrivit News.ro.

„Cred că este foarte, foarte important să evităm riscul divizării Occidentului’, a declarat Giorgia Meloni, după altercaţia de vineri dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă. Ea a adăugat că „Italia şi Marea Britanie pot juca un rol important’ în construirea de punţi”, potrivit imaginilor de presă de la începutul interviului ei cu Keir Starmer.

Vorbind despre summit, ea a fost citată de agenţia de ştiri PA spunând: „Suntem cu toţii foarte dedicaţi unui obiectiv pe care dorim cu toţii să îl atingem, şi anume o pace justă şi durabilă în Ucraina”.

Starmer a declarat că este „fantastic” să o avem pe Meloni în Marea Britanie, adăugând că: „Aştept cu nerăbdare să am astăzi ocazia de a discuta cu dumneavoastră despre problemele importante cu care ne confruntăm – cred că le abordăm cu o mentalitate foarte asemănătoare”.

Lavrov, dezlănțuit în contextul summitului de la Londra

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa doreşte ca războiul să continue, într-un interviu publicat duminică de grupul de media militar Krasnaia Zvezda, transmit EFE şi Reuters, conform AGERPRES.

„Acum, după mandatul lui Joe Biden, au ajuns (la Casa Albă) oameni care vor să se lase ghidaţi de bunul simţ. Ei spun deschis că vor să pună capăt tuturor războaielor şi vor pace. Cine cere ca ‘petrecerea să continue’ sub forma unui război? Europa”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Lavrov a insistat că Statele Unite vor să fie în continuare cea mai puternică ţară din lume şi că Washingtonul şi Moscova nu vor fi niciodată de acord asupra tuturor aspectelor, dar că au convenit să fie pragmatici atunci când interesele lor coincid. „Donald Trump este un pragmatic”, a afirmat Lavrov.

„Dar obiectivul este încă MAGA (Make America Great Again),” a adăugat Lavrov, referindu-se la sloganul politic al lui Trump, ”Să redăm măreţia Americii”. „Acest lucru imprimă politicii un caracter plin de viaţă, uman. De aceea este interesant să lucrezi cu el”, l-a lăudat Lavrov pe Trump.

El a adăugat că, „în ultimii 500 de ani – când Occidentul s-a format mai mult sau mai puţin în modul în care a ajuns până la noi astăzi, fireşte, cu unele schimbări – toate tragediile din lume au avut originea în Europa sau au fost cauzate de politica europeană”.

Rusia a fost cea care a invadat Ucraina în 2022 cu mii de trupe, declanşând cea mai mare confruntare între Rusia şi Occident de la apogeul Războiului Rece.

Potrivit lui Lavrov, „dacă privim istoria retrospectiv, americanii nu au jucat niciun rol în instigarea sau declanşarea” acestor evenimente.

„Nu vreau să fiu antieuropean. Totuşi, situaţia actuală confirmă ideea exprimată de mulţi istorici”, a susţinut el.

Ministrul de externe rus a amintit că preşedintele american Donald Trump spune că poziţia ţării sale în orice conflict trebuie să se bazeze pe bunul simţ.

Iar în cazul Ucrainei, „bunul simţ al Washingtonului îi spune să stea deoparte”, a adăugat Lavrov.

Europenii, a susţinut Lavrov, nu au putut explica ce drepturi ar avea vorbitorii de rusă în cadrul planurilor europene de menţinere a păcii, adăugând că Rusiei nu îi place ideea ca europenii să-l susţină pe Zelenski.

El a avertizat că o desfăşurare a trupelor europene de menţinere a păcii în Ucraina, o posibilitate dezbătută de unii dintre aliaţii Kievului, ar însemna pentru Rusia că motivele care au dus la război vor persista.