SUA și Rusia au reluat negocierile pe Ucraina. Trump amenință „toate țările” cu taxele vamale

Moscova şi Washingtonul au demarat discuţii cu privire la proiecte comune privind metalele de pământuri rare şi alte proiecte în Ucraina, a declarat trimisul special al Rusiei pentru cooperarea internaţională în domeniul economic şi al investiţiilor, potrivit Izvestia, informează News.ro.

„Metalele rare sunt un domeniu important pentru cooperare şi, desigur, am început discuţiile privind diverse pământuri rare şi (alte) proiecte în Rusia”, a declarat Kirill Dmitriev, care este şi directorul general al Fondului rus de investiţii directe.

Putin, în urma negocierilor dintre SUA şi Ucraina cu privire la un proiect de acord privind mineralele, a oferit SUA, în cadrul unui viitor acord economic, să exploreze împreună zăcămintele de pământuri rare din Rusia. Dmitriev, care a făcut parte din echipa de negociere a Rusiei la discuţiile cu oficialii americani din Arabia Saudită în februarie, a declarat că unele companii s-au arătat deja interesate de proiecte. El nu a numit nicio companie şi nu a dezvăluit detalii suplimentare. Izvestia a relatat că această cooperare ar putea fi discutată în continuare la următoarea rundă de discuţii Rusia-SUA, care ar putea avea loc la jumătatea lunii aprilie în Arabia Saudită.

Pământurile rare şi alte metale critice, esenţiale pentru industriile de înaltă tehnologie, au atras atenţia întregii lumi în ultimele luni, pe măsură ce preşedintele american Donald Trump a stimulat eforturile de a contracara dominaţia Chinei în acest sector.

Preşedintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuţie asupra resurselor minerale, va avea „mari probleme”, notează AFP, informează Agerpres.

„Văd că încearcă să se retragă din acordul privind pământurile rare. Şi dacă o face, va avea probleme. Mari, mari probleme”, a declarat Donald Trump la bordul Air Force One.

Liderul de la Casa Albă face presiuni asupra lui Zelenski pentru a semna un acord care să permită companiilor americane să exploateze resursele minerale, în timp ce încearcă să negocieze un armistiţiu între Ucraina şi Rusia. Potrivit draftului de acord consultat de Reuters, acesta ar presupune ca Ucraina să trimită Washingtonului tot profitul realizat de un fond care va controla resursele ucrainene până când Kievul va înapoia tot ajutorul american primit în timpul războiului cu Rusia, plus o dobândă. Deşi detaliile noii versiuni ale acordului nu au fost prezentate public, parlamentarii şi presa din Ucraina l-au descris drept „inacceptabil”.

Potrivit ziarului Ukrainska Pravda, „echipa lui Donald Trump a renunţat la toate soluţiile de compromis convenite în urmă cu o lună”, iar noul document „trece aproape toate liniile roşii” ale Ucrainei, „privând-o de o parte din suveranitatea sa” şi obligând-o să „ramburseze tot ajutorul american primit”. Mai mult, noul proiect de acord propus de Washington nu cuprinde nicio garanţie de securitate pentru Ucraina, la fel ca versiunea anterioară.

Taxele vamale americane vor viza „toate ţările”

Taxele vamale reciproce pe care Washingtonul intenţionează să le anunţe miercuri vor viza „toate ţările” şi nu doar pe cele care prezintă cele mai mari dezechilibre comerciale cu SUA, a declarat duminică Donald Trump, informează luni AFP.

„Vom începe cu toate ţările, vom vedea”, a declarat Trump în faţa jurnaliştilor aflaţi la bordul Air Force One, respingând ipoteza că aceste taxe vamale vor lovi doar un mic număr de parteneri comerciali ai Washingtonului, conform Agerpres.

„Nu am auzit vorbindu-se despre 10 sau 15 ţări”, a răspuns el la întrebarea unei jurnaliste care dorea să afle numărul ţărilor vizate, în condiţiile în care secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, evocase posibilitatea de a viza 15% dintre partenerii comerciali ai SUA care înregistrează dezechilibre comerciale recurente în detrimentul Washingtonului.

După oţel şi aluminiu şi înainte de industria auto, preşedintele american intenţionează să anunţe miercuri taxe vamale aşa-zis „reciproce”, care vor schimba regulile jocului în comerţul mondial.

Pe 2 aprilie, pe care el o numeşte „ziua eliberării”, Donald Trump intenţionează să înalţe noi bariere vamale ce ar urma să depindă de taxele pe care ţările vizate le impun asupra produselor americane, dar şi de alţi factori.

„În mod fundamental, este vorba de toate ţările despre care am vorbit”, a mai spus preşedintele american, fără a oferi mai multe detalii.

Donald Trump a mai declarat duminica aceasta că taxele vamale vor fi „mai generoase” decât cele care au fost impuse de alte ţări împotriva SUA. „Taxele vamale vor fi mult mai generoase, (…) Ele vor fi mai blânde decât cele pe care aceste ţări le-au impus SUA de-a lungul deceniilor”, a afirmat el.

Aceste ţări „ne-au escrocat cum nicio altă ţară nu a făcut-o vreodată în istorie, dar noi vom fi mult mai simpatici decât au fost ei faţă de noi”, a mai declarat Trump.

Putin „rămâne deschis”

Vladimir Putin „rămâne deschis oricărui contact” cu omologul său american Donald Trump, a afirmat luni Kremlinul după criticile formulate de liderul de la Casa Albă la adresa preşedintelui rus, în pofida apropierii lor demarate de mai multe săptămâni, informează AFP, scrie AGERPRES.

„Preşedintele rămâne deschis oricărui contact cu preşedintele Trump”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, în timpul briefingului său zilnic, precizând că „nicio nouă convorbire telefonică” între cei doi lideri „nu este prevăzută deocamdată”.

Donald Trump s-a declarat „foarte enervat” de omologul său rus, după ce acesta din urmă a evocat ideea unei „administraţii de tranziţie” în Ucraina, fără preşedintele Volodimir Zelenski.

Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică, într-un interviu telefonic pentru postul NBC News, că va impune tarife secundare de 25% până la 50% la întregul petrol rusesc dacă el consideră că Moscova îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, şi că aceste tarife ar putea fi introduse în termen de o lună dacă nu va exista o încetare a focului.

Intervenind într-o emisiune matinală, Trump a spus că a fost furios şi ‘enervat’ atunci când preşedintele rus Vladimir Putin a criticat credibilitatea conducerii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelesnki.

Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat plasarea Ucrainei sub o „administraţie de tranziţie” sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), pentru a organiza alegeri prezidenţiale „democratice” în această ţară, apoi negocieri în vederea unui acord de pace cu noile autorităţi.

„Am putea, desigur, să discutăm cu SUA, chiar şi cu ţările europene, şi în mod evident cu partenerii şi prietenii noştri, sub egida ONU, posibilitatea de a înfiinţa în Ucraina o administraţie de tranziţie”, a declarat Putin în timpul unei întâlniri cu infanterişti marini ruşi, în toiul nopţii, la Murmansk, în nord-vestul Rusiei.

„Pentru ce? Pentru a organiza alegeri prezidenţiale democratice care s-ar solda cu instalarea la putere (în Ucraina) a unui guvern competent şi care s-ar bucura de încrederea poporului, apoi pentru a începe cu aceste autorităţi negocieri asupra unui acord de pace şi a semna documente legitime”, a explicat Putin.

„Ne îndreptăm progresiv, poate că nu atât de rapid pe cât ne-am dori, însă cu insistenţă şi certitudine, pentru a îndeplini toate obiectivele anunţate” la începutul ofensivei în Ucraina, a adăugat Putin.

Rusia, care a lansat în 2022 atacul la scară mare împotriva vecinului său ucrainean, a afirmat că doreşte „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei, ale cărei aspiraţii de a adera la NATO sunt considerate de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale.

Washingtonul, care vrea să obţină cu orice preţ un armistiţiu în Ucraina, a întreprins o apropiere spectaculoasă de Moscova, generându-le ucrainenilor şi europenilor temerea că ar putea încheia un acord fără ştirea lor.

La presiunea americană, Kievul a acceptat pe 11 martie un armistiţiu de 30 de zile.