Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marţi un plan de reducere coordonată a consumului lor de gaz, pentru a diminua dependenţa faţă de Moscova, după o nouă scădere drastică a livrările ruseşti, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE, potrivit AFP.
„Nu a fost o misiune imposibilă! Miniştrii (energiei din cele 27 de state membre, reuniţi la Bruxelles – n.r.) au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaz în pregătirea pentru iarna viitoare”, a anunţat preşedinţia cehă pe contul său de Twitter.
Ministrul ungar al Energiei a votat, în Consiliul Uniunii Europene, împotriva planului Comisiei Europene privind reducerea voluntară a consumului de gaze, iar Ungaria consideră că versiunea aprobată este oricum mai flexibilă decât cea iniţială.
„Tocmai a fost aprobată în Consiliul UE propunerea de reducere cu 15% a consumului de gaz între 1 august 2022 şi 23 martie 2023. O largă majoritate, doar Ungaria a fost împotrivă”, a declarat Sven Giegold, secretar de stat în Ministerul german al Energiei, citat de publicaţia Die Welt.
Oficiali de la Budapesta, citaţi de site-ul Index.hu, au confirmat că reprezentantul Ungariei a votat împotriva proiectului, care oricum este mai flexibil decât versiunea iniţială elaborată de Comisia Europeană. Planul prevede reducerea voluntară a consumului de gaze de către statele Uniunii Europene şi conţine excepţii pentru Malta, Republica Cipru şi Irlanda. Planul prevede şi măsuri obligatorii în situaţia în care Rusia va opri alimentarea cu gaze a Europei. Versiunea propusă în final a fost flexibilizată în contextul obiecţiilor formulate de Spania, Portugalia, Franţa, Polonia şi Grecia.
Ministerul Energiei a explicat, marți, ce înseamnă decizia miniștrilor din cele 27 de state membre UE de reducere cu 15% a consumului de gaze.
„Măsurile de economisire vor avea un caracter VOLUNTAR la nivelul statelor membre, Comisia furnizând un set de instrumente pe care țările le pot lua în calcul în funcție de specificitățile naționale”, a transmis ministerul Energiei.
În măsura în care apare riscul întreruperii complete sau a reducerii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, „se va putea aproba intrarea în stare de alertă la nivelul UE”, stare de alertă prin care se vor lua „măsuri coordonate de reducere a consumului, până la atingerea unei scăderi în procent de 15%”.
Gazul utilizat în scopuri non-electrice poate fi dedus din ținta de economisire, la fel și volumele de gaz natural stocate care depășesc țintele intermediare de înmagazinare stabilite în regulamentul privind obligativitatea stocurilor de gaze naturale. În cazul României, nivelul de stocare la momentul actual este de 55%, peste nivelul obligatoriu de 46% la 1 august 2022.
„România, prin profilul de consum, dar și prin disponibilitatea unor surse interne de gaze naturale, este bine poziționată pentru a face față iernii 2022-2023. În cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a consumului de gaze, consumatorii casnici, IMM-urile, serviciile sociale sau industria critică nu vor intra în sfera de aplicare”, adaugă Executivul român.
„România susține în continuare explorarea posibilității de decuplare a prețului la energie electrică de prețul la gaze naturale, arhitectură care ar permite limitarea efectului de contagiune a creșterii prețului la gaze naturale asupra prețului la energie. Comisia Europeană a indicat că va realiza un studiu de impact cu privire la diferite măsuri de optimizarea a designului pieței de energie electrică”, se mai arată în comunicat.
Curtea de Conturi a UE spulberă planul de reducere a dependenţei de combustibilii fosili ruşi
REPowerEU, planul UE de a reduce rapid dependenţa de combustibilii fosili ruşi, de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie la nivelul UE şi de a accelera tranziţia verde, se poate confrunta cu dificultăţi considerabile de ordin practic, avertizează Curtea de Conturi Europeană într-un aviz publicat marţi. Potrivit ECA, succesul planului REPowerEU va depinde în special de acţiuni complementare de la toate nivelurile şi de asigurarea unei finanţări de aproximativ 200 de miliarde de euro.
„Curtea consideră că există un risc ca REPowerEU, în forma sa actuală, să nu poată identifica şi implementa rapid proiectele strategice ale UE cu impact imediat şi maximal asupra securităţii şi independenţei energetice a UE„, a declarat Ivana Maletic, membra Curţii responsabilă de acest aviz.
Deşi propunerea oferă o prezentare exhaustivă a contextului şi a principalelor provocări, auditorii atrag atenţia asupra mai multor inconsecvenţe în modul în care a fost conceput REPowerEU. Pe de o parte, obiectivul REPowerEU priveşte UE în ansamblul său, dar, pe de altă parte, Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) este implementat prin măsuri propuse de statele membre. Auditorii avertizează că o astfel de situaţie atrage riscul ca provocările care vor apărea să nu poată fi abordate de manieră strategică şi ca proiecte de importanţă strategică pentru UE în ansamblu să nu fie finanţate prin REPowerEU.
Comisia a estimat că investiţiile suplimentare pentru REPowerEU – şi, în special, pentru eliminarea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027 – s-ar ridica la 210 miliarde de euro. Ori, finanţarea totală suplimentară pusă la dispoziţie este de numai 20 de miliarde de euro. Celelalte surse de finanţare nu se află sub controlul Comisiei şi depind de disponibilitatea statelor membre de a utiliza împrumuturile rămase din MRR sau de a transfera fonduri de la alte politici ale UE, în special de la coeziune şi dezvoltare rurală. Prin urmare, auditorii avertizează că valoarea totală a finanţării efectiv disponibile riscă să nu fie suficientă pentru a acoperi nevoile de investiţii estimate.
Modul în care este preconizată distribuirea fondurilor către statele membre ridică de asemenea probleme, mai arată auditorii. Întrucât fondurile vor fi distribuite proporţional cu cele utilizate iniţial pentru MRR, acestea nu vor reflecta nici provocările curente şi obiectivele REPowerEU, nici nevoile specifice ale statelor membre. Faptul că nu a fost fixat un termen-limită specific pentru transmiterea capitolelor privind REPowerEU reduce şansele de a se identifica şi a se promova proiecte transfrontaliere. Lipsa oricărei analize comparative limitează perspectiva strategică cu privire la ce proiecte au cel mai ridicat potenţial de a contribui la securitatea şi independenţa energetică a UE.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google