Sistem energetic fragil, cu vulnerabilități structurale profunde, care ies la suprafață la… primul șoc de aprovizionare: Cheltuielile de operare în Constanța, pentru terminalele de mărfuri și nave, ar crește cu peste 25%

Sistemul Energetic Național se află într-un echilibru extrem de fragil, marcat de vulnerabilități structurale profunde care ies la suprafață la primul șoc de aprovizionare. În condițiile în care oprirea celor două reactoare de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării văduvește rețeaua națională de aproximativ 1.400 MW, reprezentând 20% din producția stabilă a țării, România devine dependentă masiv de importuri scumpe din piețele regionale. Un eventual șoc suplimentar pe lanțul de aprovizionare, cum ar fi o sistare a livrărilor de gaze naturale sau o avarie pe interconexiunile transfrontaliere, ar arunca piața energetică într-o criză severă. Faptic, deficitul de capacitate de bandă ar urca prețurile de pe Piața pentru Ziua Următoare la praguri critice, depășind 300–400 de euro pe MWh, iar costurile ar fi transferate în cascadă către agenții economici și consumatorii finali. Din punct de vedere economic, un astfel de scenariu ar genera un val inflaționist de peste 15-20% pe lanțurile de distribuție, afectând capacitatea de producție industrială și amenințând direct stabilitatea bugetară a gospodăriilor.

La nivelul județului Constanța, impactul unui astfel de șoc energetic îmbracă o dimensiune specifică, puternic industrială și maritimă. Fiind nodul de origine al producției nucleare și al marilor rețele de transport din Dobrogea, județul resimte direct paradoxul de a fi un mare producător paralizat de factori de mediu. Din punct de vedere economic, cel mai afectat sector ar fi cel al industriei grele și portuare, unde operatorii din Portul Constanța și rafinăriile din zonă, având un consum masiv de energie de ordinul zecilor de gigawați-oră lunar, ar fi forțați să își reducă activitatea sau să treacă la scenarii de avarie. Cheltuielile de operare pentru terminalele de mărfuri și nave ar crește cu peste 25%, criză ce s-ar reflecta imediat în scumpirea lanțurilor logistice și a mărfurilor de import. Social, populația din municipiul Constanța și din orașele limitrofe s-ar confrunta cu o dublă presiune: pe de o parte, facturile la utilități și energie ar înghiți mai mult de o treime din veniturile medii ale unei familii, iar pe de altă parte, riscul intrării în șomaj tehnic pentru mii de angajați din sectorul privat local ar deveni iminent, accentuând starea de nesiguranță economică la nivelul comunității.