Schimbare ISTORICĂ: Catolicii au devenit MAJORITARI în Irlanda de Nord, sporind șansele reunificării

Catolicii sunt de acum majoritari în Irlanda de Nord, potrivit rezultatelor unui recensământ publicate joi, ce marchează un moment istoric în această provincie britanică afectată de conflicte interreligioase şi care au potenţialul de a-i încuraja pe susţinătorii unei reunificări cu Republica Irlanda, informează AFP şi DPA. Irlanda de Nord, afectată profund de decenii de violenţe intercomunitare, a fost creată în urmă cu 101 ani printr-o „decupare” geografică realizată cu scopul de a-i asigura acestei provincii o majoritate protestantă şi, astfel, menţinerea la putere a unioniştilor, partizani ai alipirii la Regatul Unit. În restul insulei, în prezent Republica Irlanda, catolicii sunt majoritari. De acum însă, 42,3% din populaţia Irlandei de Nord este catolică, contra 37,3% populaţie protestantă sau de alte religii creştine, potrivit rezultatele unui recensământ – 2021 United Kindom Census – publicate de Agenţia de statistică şi cercetări de piaţă din Irlanda de Nord (NISRA).

La precedentul recensământ din 2011, 45% din populaţie s-a identificat de religie catolică şi 48% de religie protestantă sau de alte religii creştine, o diferenţă mult mai mică decât cea evidenţiată cu 10 ani mai devreme. În 2001, 53% dintre locuitorii nord-irlandezi s-au declarat protestanţi şi 44% s-au declarat catolici.

Apelurile la egalitate între protestanţi şi catolici – cei din urmă fiind în majoritatea lor susţinători ai reunificării cu Republica Irlanda – au reprezentat unele dintre primele surse ale violenţelor comise în timpul „The Troubles”. Cele trei decenii de conflicte etno-naţionaliste au făcut 3.500 de victime şi s-au încheiat prin Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) din 1998, care a stabilit o partajare a puterii politice între comunităţi.

Conform DPA, publicarea rezultatelor recensământului declanşează în mod tradiţional dezbateri aprinse în Irlanda de Nord despre semnificaţia lor asupra viitorului constituţional al Irlandei de Nord. De asemenea, ele ar putea să readucă foarte repede în prim-plan chestiunea unui referendum pentru independenţa şi reunificarea acestei provincii cu Republica Irlanda, precizează AFP. Deja în luna mai, naţionaliştii din Sinn Fein, fosta ramură politică a paramilitarilor din IRA şi partizani ai reunificării, au câştigat pentru prima dată alegerile locale. Şi, deşi Sinn Fein are de acum majoritate la Belfast, sondajele de opinie plasează acest partid şi în fruntea intenţiilor de vot din Republica Irlanda, unde noi alegeri parlamentare sunt programate în 2025. Însă anumiţi experţi trag o linie între apartenenţa religioasă şi opinia publică privind potenţiala reunificare a Irlandei, precizează DPA. Alţii spun că afiliaţia religioasă reprezintă un parametru nepotrivit pentru a măsura sentimentele despre această chestiune constituţională, insistând asupra faptului că a fi protestant sau catolic nu se traduce neapărat prin susţinerea unor politici unioniste sau naţionaliste. Din acest punct de vedere, alţi specialişti afirmă că accentul ar trebui pus pe rezultatele noului recensământ în ceea ce priveşte identitatea naţională.

Noi alegeri?

Conform AFP, înaintea publicării rezultatelor acestui recensământ, unioniştii au încercat să minimalizeze semnificaţia pe care o majoritate catolică ar putea să o aibă asupra oportunităţii de organizare a unui referendum pentru independenţă. Însă, potrivit Acordului din Vinerea Mare, ministrul britanic pentru Irlanda de Nord poate să organizeze un referendum „dacă va deveni probabilă, pentru el, ipoteza ca o majoritate de votanţi să îşi exprime dorinţa ca Irlanda de Nord să nu mai facă parte din Regatul Unit”.

DPA reaminteşte că Acordul din Vinerea Mare nu conţine însă detalii concrete despre criteriile care ar trebui utilizate pentru ca oficialul britanic să ia o astfel de decizie. Primele rezultate ale recensământului, publicate în luna mai din 2022 şi care au vizat doar populaţia şi numărul gospodăriilor, au arătat că populaţia Irlandei de Nord a crescut în ultimii 10 ani şi a ajuns la un nivel record – peste 1,9 milioane de locuitori. Potrivit AFP, diviziunea dintre protestanţi şi catolici ascunde o diversitate de opinii. Partidul Alianţei, a treia forţă politică din provincie, este susţinut de clasa de mijloc din ambele comunităţi şi apără ideea unui status quo, punând accent pe creşterea economică.

O întrebare inclusă în cel mai recent recensământ îi invita pe respondenţi să îşi precizeze identitatea naţională. 31,8% dintre ei s-au declarat „doar britanici” – un recul net în raport cu rezultatul din 2011, când 40% au bifat această categorie de răspuns. În paralel, 29,1% dintre respondenţi au declarat anul trecut că se simt „doar irlandezi” şi 19,7% au indicat că sunt „doar nord-irlandezi”.

Din luna mai, principalul partid unionist (DUP) blochează executivul nord-irlandez refuzând să împartă puterea cu partidul separatist Sinn Fein atât timp când dispoziţiile post-Brexit aplicabile în această provincie nu vor fi modificate. Potrivit DUP, acele dispoziţii, care introduc, de facto, o graniţă vamală între Irlanda de Nord şi Regatul Unit, ameninţă integritatea Regatului Unit, un concept de care unioniştii sunt foarte ataşaţi.

Încercând să calmeze tensiunile, prim-ministrul britanic Liz Truss, care era pe atunci şefa diplomaţiei britanice, a introdus o lege pentru a modifica unilateral anumite dispoziţii din Acordul pentru Brexit, cu riscul de a supăra şi mai mult Uniunea Europeană, care a ameninţat cu declanşarea unui „război comercial”. În acelaşi timp, noul ministru britanic pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris, i-a îndemnat pe unionişti să revină în Adunarea locală până pe 28 octombrie, pentru ca noi alegeri parlamentare să poată fi convocate.

În timp ce în Irlanda de Nord ideea reunificării cu Irlanda câştigă teren, guvernul britanic se confruntă şi cu veleităţi de independenţă în Scoţia, unde guvernul local doreşte să organizeze anul viitor un nou referendum. Votul negativ a avut câştig de cauză în Scoţia în 2014 la referendumul pentru Brexit, la care scoţienii s-au opus în majoritatea lor, însă dezbaterile despre această chestiune au fost relansate.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.