Veniturile încasate din taxa de rovinietă au fost anul trecut de 1,4 miliarde lei care, potrivit autorităților, nu ar acoperi nici cheltuielile cu personalul și întreținerea infrastructurii rutiere la Compania Națională de Administare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Mai mult, chiar dacă ar fi direcționate strict către investiții, aceste venituri ar fi insuficiente până și pentru cel mai mic lot din Autostrada Sibiu – Pitești (A1).
„Veniturile încasate din plata tarifului de utilizare a rețelei de autostrăzi și drumuri naționare din România (taxa de rovinietă), pe anul 2022, au fost în cuantum de 1,417 miliarde de lei, fără TVA”, a răspuns ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu la o întrebare a deputatului de Alba Rusu Daniel – Gheorghe. Potrivit acestuia, veniturile încasate din plata tarifului de trecere a podului peste Dunăre la Cernavodă, pe anul 2022, au fost în cuantum de 137,73 milioane de lei, fără TVA, iar încasările din cele două taxe ar fi insuficiente pentru necesarul de cheltuieli din domeniul infrastructurii rutiere.
Doar cheltuielile cu cei circa 7.000 de angajați ai CNAIR au depășit, anul trecut, peste 700 milioane de lei în condițiile în care instituția a estimat pentru 2022 un buget de 996 milioane lei necesar pentru activitatea de întreținere a infrastructurii rutiere. Un procent de 15% din veniturile realizate din tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România ar trebui să se constituie ca venituri proprii ale Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR). Mai mult, menționează Economica, dacă veniturile din rovinietă ar fi direcționate către investiții, acestea nu ar acoperi nici măcar valoarea contractului pentru cel mai mic lot din Autostrada Sibiu – Pitești (A1).
În acest context, deputatul liberal constănțean, Marian Crușoveanu, membru în comisia de Transporturi a Camerei Deputaților, ne-a precizat faptul că „România are de depășit o serie de decalaje față de țările din Vestul Europei”. Deputatul Crușoveanu, de mai mult timp, a preluat exemplul Bulgariei, care a implementat un sistem de verificare a rovinietei și „s-a văzut o schimbare de atitudine a conducătorilor auto”. Potrivit parlamentarului constănțean, bugetul CNAIR nu este suficient pentru investițiile de care România are nevoie și nu înțelege de ce proiectul de anulare a taxei de pod a fost blocat, inițiativa fiind a parlamentarilor PNL Constanța de mai mult timp:
„Scurt și la obiect: România are de făcut investiții uriașe în infrastructura rutieră până în anul 2027, pentru a depăși decalajele față de Europa de Vest! În domeniul infrastructurii rutiere, România trebuie să facă un salt uriaș până în 2027, având în vedere că în momentul de față, avem două oportunități de finanțare uriașe: Exercițiul financiar 2021-2027 dar și fondurile din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prin aceste surse de finanțare, România are de depășit o serie de decalaje față de țările din Vestul Europei, iar aici mă refer atât la creșterea numărului de kilometri de autostradă, cât şi la instalarea echipamentelor digitale de siguranță în trafic. Nu este suficient ca în următorii ani să avem doar drumuri noi construite, reabilitate, modernizate sau semnalizate, ci este total necesar să fie monitorizate, digitalizate, adică să fie sigure pentru participanții în trafic. În ceea ce privește rovinieta, am mai spus că încasările la bugetul de stat vor crește după ce vom vedea instalate acele camere de monitorizare a traficului. În acest fel, îi vom responsabiliza pe cei care utilizează drumurile publice să achite sumele prevăzute de lege. Avem cel mai bun exemplu în Bulgaria, țara în care, după ce a fost instalat sistemul de verificare a rovinietei, s-a văzut o schimbare de atitudine a conducătorilor auto, precum şi o creștere a încasărilor la bugetul statului. În același timp, așa cum am mai spus, sunt fonduri din PNRR, prin care CNAIR va face aceste investiții, extrem de necesare pentru România. Sunt pe lista neagră a Europei, în ceea privește numărul mic de kilometri de autostrăzi și numărul mare de accidente rutiere. Din acest motiv, sunt necesare investiții considerabile, iar bugetul CNAIR nu va fi suficient pentru a le acoperi. Motiv pentru care, la insistențele ministrului de resort, proiectul de lege pentru anularea taxei de pod a fost blocat. De aceea, sper ca prin fondurile din PNRR să avem aceste echipamente instalate cât mai repede pe drumurile publice din România”, a precizat deputatul Crușoveanu, pentru TOMIS NEWS.
Camera Deputaţilor a adoptat o propunere legislativă cu măsuri care vor duce la implementarea mai rapidă a proiectelor de infrastructură de transport
Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, o propunere legislativă care are vizează adoptarea unor măsuri care să conducă la implementarea mai rapidă a proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene implementate de operatorii regionali, astfel încât să permită realizarea proiectelor propuse a fi finanţate prin PNRR în termenele asumate. Legea merge la promulgare.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri care să conducă la implementarea mai rapidă a proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, a proiectelor de investiţii a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42, alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002, precum şi a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene implementate de operatorii regionali, definiţi la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, prin amendarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, precum şi cea conexă, astfel încât să permită realizarea proiectelor propuse a fi finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în termenele asumate.
„Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor şi cererilor privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor administrative poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Apelul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă şi este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei”, prevede un amendament admis la proiectul de lege.
De asemenea, hotărârea pronunţată în cazul litigiilor care privesc documentele constatatoare emise de către autoritatea/entitatea contractantă referitoare la executarea contractului poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă. Instanţa ierarhic superioară soluţionează recursul de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei, prevede un alt amendament. Este stabilit, prin acest proiect, şi cadru juridic pentru luarea măsurilor necesare executării şi lucrărilor de interes naţional pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea reţelei naţionale de supraveghere meteorologică şi lucrărilor de interes naţional pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea telecomunicaţiilor speciale, inclusiv a infrastructurii necesare funcţionării acestora.
„Sunt declarate de utilitate publică şi lucrările de interes naţional pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea reţelei naţionale de supraveghere meteorologică, precum şi lucrări de interes naţional pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea telecomunicaţiilor speciale, inclusiv a infrastructurii necesare funcţionării acestora”, conform sursei citate.
„În aplicarea prezentei legi expropriatorul este reprezentat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., precum şi prin Compania Naţională de Investiţii Rutiere – S.A., pentru toate lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional, prin Compania Naţională de Căi Ferate «C.F.R.» – S.A., pentru lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice, prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti «Metrorex» – S.A. pentru lucrările necesare dezvoltării reţelei de transport cu metroul şi de modernizare a reţelei existente sau prin Municipiul Cluj – Napoca pentru implementarea proiectului de infrastructură de transport „Tren metropolitan” Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca- Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou şi tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj, prin aeroporturile de interes naţional, pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii, precum şi pentru lucrările derulate în perimetrul de dezvoltare a aeroporturilor privind construcţia de drumuri, de infrastructură feroviară publică, prin administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, precum şi instituţiile publice din domeniul de activitate al transporturilor navale, pentru lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii de transport naval, precum şi pentru lucrările portuare de transport feroviar şi rutier”, potrivit propunerii legislative.
La solicitarea ministerelor abilitate să efectueze exproprierea, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sau autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se realizează lucrările de utilitate publică pot efectua exproprierea în numele statului român, în condiţiile prezentei legi. Totodată, expropriatorul mai este reprezentat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională de Meteorologie, pentru lucrările de interes naţional pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea reţelei naţionale de supraveghere meteorologică, precum şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pentru lucrări de interes naţional pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea telecomunicaţiilor speciale, inclusiv a infrastructurii necesare funcţionării acestora.
Prin hotărâre de Guvern poate fi aprobată schimbarea titularului dreptului de administrare asupra imobilelor proprietate publică a statului, în favoarea reprezentantului expropriatorului, cu respectarea dreptului comun.
„Masa lemnoasă de pe terenurile forestiere proprietate publică a statului, situate pe coridorul de expropriere al lucrărilor de utilitate publică prevăzute în proiect, pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă/ocupare temporară, revine administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, iar i valorificarea acesteia se realizează de către ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, mai indică proiectul adoptat de către deputaţi.
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul, în calitate de for decizional şi astfel legea merge la promulgare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google