Să fie răzbunare? Surpriza pe care Huțucă (PNL) le-o pregătește primarilor: Vor fi amendați ca persoane fizice pentru neîndeplinirea unor obiective care depind de bugetul aprobat de Consiliul Local sau de Guvern – DOCUMENTE

Un nou proiect de lege promovat intens la Parlamentul României ridică semne grave de întrebare cu privire la calitatea actului legislativ și la modul în care sunt construite inițiativele cu impact major asupra administrației publice. Propunerea legislativă menită să modifice și să completeze Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind simplificarea administrativă promite introducerea unor sancțiuni severe pentru funcționarii și instituțiile care refuză digitalizarea, însă o analiză detaliată a documentelor oficiale scoate la iveală erori tehnice crase, anomalii administrative și vicii procedurale care riscă să transforme legea într-un fiasco juridic.

Inițiativa, depusă la Senat pe 3 iunie, se bucură de o susținere politică frenetică din partea marilor nume din PNL Constanța, fiind semnată și împinsă energic în procedurile parlamentare de deputații liberali Bogdan Huțucă și Marian Crușoveanu. Sprijinul acordat de Bogdan Huțucă este cu atât mai relevant cu cât acesta ocupă funcția de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, o poziție-cheie de la care ar fi trebuit să identifice imediat lipsa de fundamentare financiară și incoerențele bugetare ale proiectului:

În ciuda acestor deficiențe de fond, documentul a parcurs rapid etapele de avizare, obținând o serie de avize favorabile de la comisiile de specialitate, singura opoziție fermă venind de la Comisia economică, reformă și privatizare, care a emis un aviz negativ usturător pe data de 10 septembrie:

Parcurgerea atentă a textului normativ dezvăluie erori de o gravitate rar întâlnită în redactarea legilor, culminând cu un viciu structural uriaș la nivelul articolelor. În proiectul transmis spre dezbatere, corpul efectiv al articolului 14.6 a fost pur și simplu omis și șters din dinamică, fiind păstrat doar titlul articolului, sub care s-a lipit direct conținutul articolului 14.7. Această greșeală de redactare comasează două concepte juridice diferite și anulează logica numerotării, demonstrând o precipitare vizibilă în faza de elaborare. La această eroare formală se adaugă neconcordanțe flagrante între Expunerea de Motive și textul propriu-zis al legii, cum ar fi trimiterile greșite la articole de sancționare sau extinderea atribuțiilor de control către Instituția Prefectului în textul legii, detaliu ignorat aproape complet în argumentația inițiatorilor.

Din punct de vedere administrativ și al fezabilității, proiectul susținut de parlamentarii constănțeni creează un mecanism imposibil de aplicat în practica instituțională. Propunerea oferă atribuții de inspecție și sancționare Autorității pentru Digitalizarea României și Prefecturilor peste absolut toate instituțiile publice centrale, locale și persoanele juridice de utilitate publică din țară. Deși se creează un aparat uriaș de control responsabil să preia sesizările cetățenilor, inițiatorii menționează în mod nerealist că măsura nu implică niciun fel de alocări bugetare suplimentare, ignorând faptul că o structură fără resurse umane și financiare adecvate nu va putea procesa mii de controale pe teren. Totodată, inițiativa legislativă instituie un regim de sancționare profund dezechilibrat, care poate duce la abuzuri administrative. Proiectul prevede amenzi de până la 25.000 de lei aplicate direct pe persoană fizică conducătorului instituției pentru lipsa de informatizare sau nedezvoltarea serviciilor electronice. Într-o astfel de capcană legislativă, un primar de comună sau un director de școală riscă să fie amendat personal pentru obiective care depind exclusiv de alocările bugetare aprobate de Consiliul Local sau Guvern, și nu de voința sa individuală. În plus, modul confuz în care au fost formulate faptele contravenționale permite suprapunerea sancțiunilor și aplicarea lor arbitrară, făcând ca întreaga construcție juridică girată de deputații PNL să fie extrem de vulnerabilă la atacurile în instanțele de contencios administrativ.