Rusia şi China se pronunţă împotriva oricărui război nuclear, în toiul unor tensiuni cu Occidentul, şi subliniază că o astfel de confruntare nu va avea decât învinşi, relatează AFP, potrivit news.ro.
„Părţile declară din nou că nu pot exista învingători într-un război nuclear şi că acesta nu trebuie să fie declanşat niciodată”, afirmă într-o „Declaraţie comună”, semnată marţi, în urma unei întâlniri la Kremlin, preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping. În cele două toasturi, transmise marţi seara în direct la televiziunea rusă, cei doi lideri au ciocnit pentru „prosperitatea şi bunăstarea popoarelor Rusiei şi Chinei, dezvoltarea relaţiilor ruso-chineze, cooperarea în această nouă eră” şi în sănătatea lor.
„Nu putem considera în mod rezonabil ca China să fie imparţială” în privinţa Ucrainei, a reacţionat un purtător de cuvânt al Casei Albe. Aceasta este cea mai clară critică a Washingtonului faţă de o propunere a Beijingului de a media în războiul ruso-ucrainean.
Franţa consideră însă că China poate juca „un rol util de a convinge Rusia să accepte cu bună-credinţă negocieri de pace” cu Ucraina. Parisul estimează că Moscova nu este înclinată „în acest stadiu” să pună capăt războiului. „Din nefericire, nu constatăm în acest stadiu nicio voinţă a Rusiei de a pune capăt agresiunii sale a Ucrainei şi de a-şi retrage trupele de pe teritoriul ucrainean”, a subliniat marţi Quai d’Orsay. „Preşedintele rus (Vladimir Putin) continuă, din contră să afirme că Rusia îşi va atinge toate obiectivele războiului”, subliniază Ministerul francez de externe. Însă China poate juca un rol „în convingerea Rusiei să accepte cu bună-credinţă negocieri de pace, în vederea revenirii la respectarea deplină a Chartei ONU”, consideră diplomaţia franceză.
În timp ce Putin îl primea în Rusia pe omologul său chinez Xi Jinping, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit pe premierul japonez Fumio Kishida. Premierul japonez este singurul şef al unui guvern membru G7 care nu a efectuase încă o vizită la Kiev de la începutul războiului rus în Ucraina, la 24 februarie 2022. Fumio Kishida a efectuat marţi o vizită la Bucea, în apropiere de Kiev, un oraş devenit un simbol al atrocităţilor ocupaţiei ruse, în cadrul primei sale vizite „istorice” în ucraina. El s-a dus în acest oraş-martir cu trenul, marţi după-amiaza, imediat după ce a sosit la Kiev şi înainte să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„În timp ce pun piciorul în Bucea, azi (marţi) şi sunt martorul tuturor brutalităţilor care care fost comise aici, resimt un puternic sentiment de indignare”, a declarat Fumio Kishida. „Întreaga lume este şocată de aceste atrocităţi”, a denunţat el. „Mă bucur să-l primesc la Kiev pe premierul Fumio Kishida, un adevărat apărător puternic al ordinii internţaionale şi un prieten vechi al Ucrainei”, a declarat într-o postare pe Telergam, în urma unei întâlniri, Volodimir Zelenski.
„China și Rusia reprezintă forțele binelui în lume!”
Ministrul chinez de Externe, Qin Gang, susține că Rusia și China reprezintă „forțele binelui în lume”. Diplomatul chinez a făcut aceste declarații după întâlnirea dintre Vladimir Putin și Xi Jinping.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a părăsit miercuri Rusia după o vizită de stat în care a avut întâlniri care au durat ore bune cu omologul său rus Vladimir Putin, căruia i-a prezentat planul său de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina şi cu care a încheiat acorduri politice şi economice importante, transmite EFE, informează Agerpres. Potrivit agenţiilor de presă ruse TASS şi RIA Novosti, Xi a primit salutul gărzii de onoare înainte ca avionul său să decoleze de pe aeroportul Vnukovo-2 din capitala rusă. Potrivit imaginilor difuzate de mass-media ruse, Xi a fost însoţit la aeroport de vicepremierul rus Dmitri Cernişenko, acelaşi oficial care l-a întâmpinat luni, la sosire. Liderul chinez a urcat scările avionului prezidenţial şi apoi s-a întors pentru a-i saluta pe cei prezenţi la aeroport.
În timpul vizitei sale de stat în Rusia, efectuată în perioada 20-22 martie, Xi s-a întâlnit cu Putin în două rânduri, prima dată pentru o întrevedere informală şi a doua oară pentru negocieri oficiale. În a doua zi a negocierilor de la Kremlin, marţi, Putin i-a oferit lui Xi o cină de stat cu un meniu compus din tradiţionalul borş de sfeclă, revendicat deopotrivă de Ucraina şi de Rusia. Banchetul a avut loc la Palatul Faţetelor, după ce ambii preşedinţi au cinat în ajun singuri la Kremlin.
În meniul de marţi s-au regăsit, ca antreu, crochete cu crab de Kamceatka şi ulei de trufe, urmate de borşul de sfeclă, fel de mâncare pe care, în iulie 2022, UNESCO a decis să-l protejeze, înscriindu-l cu caracter urgent drept Patrimoniu Cultural Imaterial după o campanie ucraineană intensă, notează EFE. Cu toate acestea, Kremlinul nu s-a sfiit să-i prezinte şefului de stat chinez acest borş ca fiind rusesc. Papilele gustative ale lui Xi s-au delectat şi cu o salată de păstrăv de Karelia şi castraveţi, halibut de Murmansk pe pat de legume, biftec de carne de vită cu piure de cartofi afumaţi şi spumă de zmeură, potrivit agenţiei oficiale TASS. Atmosfera a fost întreţinută de pianistul Denis Maţuev care a interpretat lucrări ale compozitorului rus Serghei Rahmaninov.
Rusia este pregătită să ajute companiile din China să ia locul celor occidentale care au părăsit Rusia ca urmare a sancţiunilor impuse acesteia pentru conflictul din Ucraina, i-a transmis preşedintele rus Vladimir Putin omologului său chinez Xi Jinping în timpul întâlnirii lor desfăşurate marţi la Kremlin, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
„Suntem dispuşi să sprijinim companiile chineze să înlocuiască producţiile companiilor occidentale care au părăsit Rusia„, a spus Putin la începutul întrevederii cu Xi Jinping.
Putin a confirmat că a discutat cu omologul său chinez şi despre proiectul viitorului gazoduct denumit „Forţa Siberiei 2″, prin care Rusia va putea livra Chinei circa 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
La rândul său, Xi Jinping şi-a manifestat disponibilitatea de a elabora împreună cu Putin un plan de dezvoltare a relaţiilor bilaterale între ţările lor şi de a consolida coordonarea între Moscova şi Beijing.
„Încrederea reciprocă între ţările noastre se consolidează, se multiplică interesele comune, popoarele se apropie, se dezvoltă cooperarea comercială şi economică, în investiţii, energie, cultură şi între regiuni”, a constatat liderul chinez. „Sunt dispus că pregătesc împreună cu dumneavoastră un plan de dezvoltare a relaţiilor bilaterale şi cooperarea practică pentru înflorirea şi renaşterea Chinei şi a Rusiei”, a concluzionat Xi Jinping într-o scurtă alocuţiune, în a doua zi a vizitei de stat pe care o întreprinde la Moscova.
Preşedintele rus a evidenţiat şi creşterea schimburilor comerciale ruso-chineze, ajunse anul trecut la 185 de miliarde de dolari, dar în special creşterea folosirii yuanului chinez şi rublei ruseşti în locul dolarului american în aceste schimburi.
A fost stabilită Noua Ordine Mondială
Întâlnirea dintre Xi Jinping și Vladimir Putin nu a lăsat nicio îndoială cu privire la angajamentul Beijingului de a-și dezvolta relația cu Moscova, în ciuda izolării crescânde a lui Putin pe scena mondială, în timp ce războiul continuă în al doilea an. Postul american de televiziune a identificat cinci puncte cheie care au rămas după această întâlnire:
- Nu există o cale semnificativă de urmat în ceea ce privește Ucraina. Întâlnirile nu au adus niciun progres în ceea ce privește rezolvarea conflictului. Ambii lideri au cerut încetarea acțiunilor care „sporesc tensiunile” și „prelungesc” războiul, potrivit declarației lor comune publicate de Ministerul de Externe al Chinei. Declarația nu a recunoscut că invazia și asaltul militar al Rusiei au fost cauza violențelor continue și a crizei umanitare din Ucraina.
- Noua ordine mondială și alinierea împotriva SUA: Experții spun că înclinația Chinei și a Rusiei de a-și construi alinierea împotriva SUA – și o ordine mondială mai potrivită pentru propriile lor agende mai autocratice – a fost la baza întâlnirii, nu interesul pentru rezolvarea războiului din Ucraina. În timp ce Xi părăsea Kremlinul după un dineu de stat marți cu Putin, mesajul său de despărțire a reiterat opinia sa că dinamica puterii globale se schimbă. „Împreună, ar trebui să împingem înainte aceste schimbări care nu s-au mai întâmplat de 100 de ani. Aveți grijă de voi”, a spus el în timpul unei strângeri de mână de rămas bun cu Putin, făcând aluzie la ceea ce Xi vede ca o eră în care Occidentul se estompează și China este în ascensiune.
- „Încrederea reciprocă militară” și legăturile în domeniul apărării: Amenințările percepute din partea unor organisme precum NATO și AUKUS – un pact de securitate alcătuit din Australia, Regatul Unit și Statele Unite – au apărut ca un punct de interes clar pentru ambii lideri, inclusiv implicațiile acestora asupra Asiei. Xi și Putin și-au exprimat amândoi „îngrijorarea serioasă” în declarația lor comună cu privire la „consolidarea continuă a legăturilor militare și de securitate ale NATO cu țările din Asia-Pacific” și au declarat că „se opun forțelor militare externe care subminează pacea și stabilitatea regională”.
- Impuls economic și energetic: Putin a declarat marți că Moscova este pregătită să sprijine afacerile chinezești „înlocuind întreprinderile occidentale” care au părăsit Rusia de la începutul invaziei sale în Ucraina. Rusia a devenit din ce în ce mai dependentă de China atât ca piață de import, cât și ca exportator de produse electronice, după ce a fost lovită de sancțiuni radicale.
- O lume divizată: Optica summitului de la Moscova a fost un contrast profund cu întâlnirea care a coincis în Ucraina între președintele Volodymyr Zelensky și liderul japonez Fumio Kishida. Zelensky l-a lăudat pe Kishida și pe alți lideri care au vizitat-o ca „arătând respect” nu numai pentru Ucraina, ci și „pentru păstrarea și funcționarea regulilor civilizate și a vieții civilizate în lume”.
„Au loc schimbări care nu s-au mai întâmplat de 100 de ani. Ai grijă de tine, dragă prietene”
În timpul vizitei sale de două zile, Xi a declarat despre conflictul din Ucraina că țaa sa, China, are o „poziție imparțială”. Xi și Putin și-au promis cooperare economică și au descris relațiile dintre țările lor ca fiind cele mai bune dintotdeauna. La plecare, Xi i-a spus lui Putin: „Acum au loc schimbări care nu s-au mai întâmplat în 100 de ani. Atunci când suntem împreună, noi conducem aceste schimbări”.
„Sunt de acord”, a spus Putin, la care Xi a răspuns: „Ai grijă de tine, dragă prietene, te rog”, potrivit Reuters.
„Ei (liderii) au împărtășit părerea că această relație a depășit cu mult sfera bilaterală și a dobândit o importanță critică pentru peisajul global și pentru viitorul omenirii”, se arată într-o declarație publicată de China.
„Lucrăm cu solidaritate la formarea unei ordini mondiale multipolare mai drepte și mai democratice, care ar trebui să se bazeze pe rolul central al ONU, al Consiliului de Securitate al acesteia, pe dreptul internațional, pe scopurile și principiile Cartei ONU”, a declarat Putin într-un citat postat pe site-ul Kremlinului.
O declarație comună anterioară a inclus acuzații la adresa Occidentului – că Washingtonul subminează stabilitatea globală și că NATO dă buzna în regiunea Asia-Pacific – afirmând totodată că parteneriatul strâns dintre China și Rusia nu constituie o „alianță politico-militară”. În ceea ce privește Ucraina, Putin l-a lăudat pe Xi pentru un plan de pace pe care l-a propus luna trecută și a acuzat Kievul și Occidentul că l-au respins.
În timp ce Xi și Putin își încheiau marți discuțiile, Fondul Monetar Internațional a anunțat că va acorda un împrumut Kievului, pe o perioadă de patru ani, în valoare de aproximativ 15,6 miliarde de dolari. Banii ar urma să ajute la consolidarea Ucrainei, care a suferit pagube importante la nivelul infrastructurii și economiei sale în perioada de un an de când a început războiul.
În remarcile făcute după summitul cu Xi, Putin a condamnat planurile britanice de a trimite în Ucraina muniție pentru tancuri care conține uraniu sărăcit și a avertizat asupra repercusiunilor.
„Dacă toate acestea se vor întâmpla, Rusia va trebui să răspundă în consecință, având în vedere că Occidentul, în mod colectiv, începe deja să folosească arme cu componentă nucleară”, a declarat Putin, fără a da detalii.
Cu o zi mai devreme, ministrul britanic de stat pentru Apărare, Annabel Goldie, declarase că o parte din muniția pentru tancurile de luptă Challenger 2 pe care Marea Britanie le trimite în Ucraina include cartușe perforante pentru blindaj, care conțin uraniu sărăcit. Separat, Statele Unite intenționează să accelereze livrarea către Ucraina a 31 de tancuri de luptă Abrams până în toamnă, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder.
Kievul a cerut cu insistență tancuri, precum și alte echipamente militare occidentale sofisticate, în condițiile în care conflictul a încetinit și s-a transformat într-un război de uzură, ambele părți suferind pierderi grele. În timp ce Xi se pregătea să părăsească Moscova, sirenele de raid aerian au răsunat în capitala ucraineană Kiev și în nordul și estul Ucrainei, fiind raportate atacuri cu drone, dar fără distrugeri majore.
Președintele chinez Xi Jinping a evitat hotelurile extravagante de cinci stele din jurul Pieței Roșii din Moscova, informează The Washington Post. Liderul de la Beijing a optat în schimb pentru un apartament prezidențial într-un hotel deținut de chinezi la periferia nordică a Moscovei, ceea ce a forțat închiderea majoră a traficului pentru deplasarea sa la Kremlin. Hotelul Soluxe, situat în interiorul unui uriaș centru de afaceri chinezesc închis, cu un parc de 12 mare în stilul Orașului Interzis, a fost inaugurat anul trecut, după ce și-a schimbat proprietarul. Hotelul este o metaforă pentru relațiile bilaterale, care s-au apropiat substanțial de la invazia Rusiei în Ucraina și impunerea de către Occident a unor sancțiuni punitive.
Vizita lui Xi Jinping la Moscova: Relațiile dintre Rusia şi China nu reprezintă o alianță militară
Autorităţile de la Moscova și Beijing au subliniat că relațiile dintre cele două țări, Rusia şi China, nu reprezintă o alianță militară. Relațiile dintre Rusia și China nu reprezintă o alianță militaro-politică, nu au un caracter similar cu cel al unui bloc, nu sunt de natură confruntaţională, și nici nu sunt îndreptate împotriva unor țări terțe, potrivit unei declarații comune ale președintelui rus, Vladimir Putin, și omologului său chinez, Xi Jinping, aflat într-o vizită oficială în Rusia, începând de luni, 20 martie, până miercuri, 22 martie, relatează Interfax, potrivit RADOR.
„Părțile subliniază că relațiile dintre Rusia și China nu reprezintă o alianță politico-militară similară cu alianțele create în timpul Războiului Rece, depăşesc această formă de cooperare interstatală, nu sunt de natura unui bloc și nici confruntaţională, și nu sunt îndreptate împotriva unor țări terțe“, se menționează în declarația liderilor celor două țări, care a fost semnată în urma discuțiilor la nivel înalt de la Moscova.
Relațiile ruso-chineze, se mai menţionează în documentul publicat pe site-ul Kremlinului, „sunt mature, stabile, de încredere și solide, rezistând testului pandemiei de COVID-19 și situației internaționale turbulente, nu sunt dependente de influența externă, demonstrând vitalitate și o energie pozitivă“. „Prietenia celor două popoare, transmisă din generație în generație, are o bază solidă, iar cooperarea multilaterală între cele două state are cele mai vaste perspective.”
Rusia este interesată de o China stabilă și prosperă, iar „China este interesată de o Rusie puternică și favorabilă“, se mai specifică în textul declaraţiei. Moscova și Beijingul se consideră drept parteneri prioritari, manifestând invariabil respect reciproc și cooperează pe picior de egalitate, reprezentând un model de relații între marile state ale lumii moderne. Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping au semnat pe 21 martie o declarație comună privind aprofundarea parteneriatului și a cooperării strategice, care subliniază că relațiile ruso-chineze sunt cuprinzătoare, strategice și „la cel mai înalt nivel din istorie”.
Institutul pentru Studierea Războiului a indicat în ultimul lor raport că angajamentele luate de Xi și Putin au fost „în mod deosebit de neregulate”.
Xi l-a lăudat pe Putin și a amplificat poziția Chinei cu privire la o soluționare politică a războiului din Ucraina, dar nu a mers mult mai departe decât să ofere aceste declarații.
„Putin, dimpotrivă, a anunțat o serie de măsuri care semnalează orientarea și dependența continuă a Rusiei față de China în sectoarele energetice și economice, care par foarte unilaterale în comparație cu angajamentele relativ temperate ale lui Xi”, a constatat ISW. „În plus, Xi nu a semnalat intenția de a sprijini războiul Rusiei în Ucraina dincolo de asigurări diplomatice vagi, ceea ce este probabil un pas în jos față de ceea ce Putin spera să obțină în negocieri”.
„Putin probabil nu a reușit să asigure tipul exact de parteneriat de care are nevoie și de care dorește, iar Xi va părăsi probabil Moscova, având asigurări care sunt mai unilaterale decât și-a propus Putin”, a spus ISW.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google