Rusia refuză propunerea de armistițiu a SUA și Ucrainei. Zelenski le cere americanilor să „acționeze puternic” împotriva Moscovei

Moscova a reacţionat miercuri cu prudenţă la propunerea Washingtonului privind o încetare a focului în Ucraina pentru 30 de zile, idee susţinută de Kiev, afirmând că orice acord pentru încheierea războiului va trebuie să ţină cont de avansul forţelor ruse pe front şi de temerile Rusiei, transmite Reuters, conform Agerpres. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina, începută în 2022, s-a soldat până acum cu sute de mii de morţi şi răniţi şi milioane de persoane strămutate şi a dus la cea mai mare confruntare între Rusia şi Occident de la criza cubaneză a rachetelor, din 1962.
După preluarea mandatului în 20 ianuarie, preşedintele american Donald Trump a luat măsuri rapide pentru deblocarea relaţiilor cu Moscova şi a suspendat furnizarea de asistenţă în domeniul intelligence pentru Ucraina, argumentând că trebuie conveniţi termenii încheierii războiului. Marţi, Washingtonul a acceptat reluarea asistenţei militare pentru Kiev după ce ucrainenii au declarat că sunt pregătiţi să sprijine o propunere de încetare a focului.
O sursă rusă a declarat pentru Reuters că, în absenţa unor garanţii şi a stabilirii mai detaliate a termenilor acordului, va fi dificil ca preşedintele rus Vladimir Putin să accepte ideea unei încetări a focului. Potrivit sursei respective, în absenţa unor garanţii poziţia Moscovei ar putea să slăbească rapid, iar atunci Rusia ar fi considerată de către Occident vinovată pentru continuarea războiului.
O altă sursă rusă a spus că, din perspectiva Rusiei, propunerea de încetare a focului pare a fi o capcană întrucât Putin cu greu va fi de acord cu suspendarea ostilităţilor fără a avea unele garanţii sau promisiuni concrete.
În fine, o a treia sursă a afirmat că imaginea de ansamblu arată că Statele Unite au convenit să reia asistenţa militară şi de intelligence, iar această decizie au ”cosmetizat-o” cu o propunere de încetare a focului.
Generalul Dmitro Krasilnikov, şeful Comandamentului Nord al armatei ucrainene, care este responsabil de operaţiunea militară pe care Kievul o desfăşoară din august anul trecut în regiunea rusă Kursk, a anunţat că a fost destituit, într-o intervenţie la televiziunea publică ucraineană, Suspilne, informează miercuri EFE.
Armata ucraineană părăsește sistematic regiunea Kursk, a declarat Ruslan Leviev, fondatorul proiectului jurnalistic de investigație Conflict Intelligence Team (CIT), în emisiunea canalului de televiziune Dozhd pe 12 martie. „Am văzut că toate zonele care au intrat treptat sub controlul trupelor ruse au fost cucerite practic fără luptă. Același lucru este valabil și pentru Sudzha. Ieri [11 martie] au existat videoclipuri care arătau trupe ruse la periferia estică a orașului. Astăzi vedem trupe rusești deja la periferia opusă. Și din nou, nu există cadre ale bătăliilor… De fapt, putem spune deja că întregul oraș Sudzha a intrat sub controlul trupelor rusești”, a spus Leviev, scrie Meduza.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, că se aşteaptă ca SUA să ia „măsuri puternice” împotriva Rusiei dacă Kremlinul respinge armistiţiul de 30 de zile pe care Ucraina l-a acceptat deja la propunerea Washingtonului, relatează EFE, conform Agerpres.
„Măsuri puternice cu privire la partea rusă. Nu cunosc detalii deocamdată, dar vorbim despre sancţiuni şi consolidarea Ucrainei”, a declarat Zelenski.
Preşedintele ucrainean a adăugat că se aşteaptă ca SUA să pună în aplicare sloganul prin care administraţia Donald Trump îşi defineşte politica externă, „pace prin forţă”, în cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin nu acceptă armistiţiul propus de Washington ca prim pas spre pace.
Întrebat despre probabilitatea intrării în vigoare a armistiţiului de o lună acceptat de Ucraina, Zelenski a spus că depinde de Rusia în proporţie de „100%” şi dacă Putin este interesat de pace sau vrea să „continue să ucidă” oameni.
Ucraina nu are „încredere” în Rusia privind punerea în aplicare a armistiţiului, a afirmat Zelenski, citat de AFP. „Am subliniat în mod repetat că niciunul dintre noi nu are încredere în ruşi”, a declarat preşedintele ucrainean într-o conferinţă de presă. De asemenea, preşedintele ucrainean a reafirmat că este gata să semneze acordul economic propus de SUA pentru recuperarea banilor investiţi în sprijinirea Ucrainei şi pentru finanţarea reconstrucţiei ţării cu profiturile generate de exploatarea resurselor naturale ucrainene.
„Ucraina este pregătită să semneze acordul-cadru. Ca prim pas. Am spus întotdeauna acest lucru”, a afirmat el.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat presei că vor avea loc contacte cu Moscova miercuri cu privire la propunerea de armistiţiu, deşi a recunoscut că răspunsul Rusiei este incert.
În acelaşi timp, Volodimir Zelenski a declarat miercuri, într-o reacţie la informaţiile potrivit cărora trupele Kremlinului au cucerit aproape complet Sudja, principalul oraş controlat de ucraineni în regiunea rusă Kursk, că luptele continuă, dar că se iau măsuri pentru a reduce la minimum pierderile, sugerând indirect că o retragere ucraineană este în curs.
„Militarii noştri de pe teritoriul regiunii Kursk îşi îndeplinesc misiunea. Ruşii încearcă să pună presiune maximă asupra trupelor noastre. Comandanţii militari (ucraineni) fac ceea ce trebuie să facă pentru a proteja cât mai mult posibil viaţa soldaţilor noştri”, a declarat Zelenski.
Între timp, cea mai recentă actualizare a hărţilor realizată de platforma ucraineană de analiză a evoluţiilor de pe front DeepState indică faptul că cea mai mare parte a oraşului Sudja a fost preluat sub control de către forţele ruse.
Marginea de vest a oraşului este considerată de DeepState drept o „zonă gri”, ceea ce înseamnă că acolo luptele continuă.
Rusia a recuperat în doar câteva zile o mare parte din teritoriul controlat de Ucraina în regiunea Kursk, cucerit vara trecută printr-o ofensivă surpriză, iar trupele ucrainene ar putea fi forţate să o abandoneze complet în faţa presiunii ruse, după peste şapte luni de ocupare parţială a teritoriului regiunii ruse de la frontiera cu Ucraina.
„Curăţarea centrului oraşului continuă chiar dacă drapelul rus a fost ridicat (în piaţa din centrul oraşului). Ucrainenii încă se ascund în multe pivniţe, deşi nu mai joacă niciun rol”, au declarat pentru RIA Novosti soldaţi din cadrul grupării militare ruse Sever (Nord).
Garda Naţională rusă a declarat miercuri dimineaţă într-un comunicat că trupele ucrainene se retrag din regiunea Kursk, deşi nu toţi soldaţii şi-au părăsit poziţiile.
După preluarea sub control a mai multor aşezări controlate anterior de forţele ucrainene în ultimele zile, trupele ruse au început asaltul asupra Sudja pe 8 martie.
Potrivit media de la Moscova, ofensiva rusă i-a luat prin surprindere pe militarii ucraineni, unii dintre aceştia retrăgându-se sau predându-se.
Ruşii au reuşit să ajungă în spatele trupelor ucrainene prin 14 kilometri de conductă din gazoductul Urengoi-Pomari-Ujgorod.
Pentru asta, potrivit portalului Gazeta.ru, soldaţi ruşi au petrecut şase zile sub pământ, într-o operaţiune care a fost deja descrisă drept istorică de unii oficiali ruşi.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat marţi şi miercuri eliberarea a 17 localităţi din regiunea de frontieră. Kievul a indicat că Rusia a adus pentru sectorul Kursk mai multe unităţi care luptau în Donbas, unde în unele zone armata ucraineană a înregistrat unele progrese.
În acest sens, cunoscutul expert militar Ruslan Leviev din echipa Conflict Intelligence a declarat pentru canalul independent Dojd că „ucrainenii pleacă” după ce ruşii au cucerit mai multe localităţi „practic fără luptă”.
Armata ucraineană a pierdut în ultimele zile aproape 200 de kilometri pătraţi de teritoriu în Kursk, unde, în august trecut, au organizat prima incursiune a teritoriului rus de la al Doilea Război Mondial.
Pierderea de teren din partea ucrainenilor a coincis cu decizia SUA de a suspenda livrările de arme şi de a nu mai face schimb de informaţii cu Kievul.
Ucrainenii au luptat în ultimele luni în Kursk nu numai împotriva soldaţilor ruşi, ci şi a efectivelor de soldaţi nord-coreene, trimise ca întăriri de către Phenian.
La momentul incursiunii, Zelenski a susţinut că Kievul ar putea folosi Kursk ca monedă de schimb, ceea ce a devenit un obstacol clar în calea viitoarelor negocieri de pace cu Moscova.
Forbes scrie despre retragerea „părţii principale” a forţelor ucrainene din regiunea rusă. Potrivit publicaţiei, cele mai importante brigăzi ale Forţelor armate ucrainene s-au retras din regiunea Kursk şi s-au redislocat pe teritoriul ucrainean. Corespondentul de război ucrainean Iuri Butusov a relatat că „soldaţii noştri se retrag prin lupte”, indicând că Rusia nu a reuşit să taie căile de ieşire de la frontieră pentru armata ucraineană.
Contul rusesc de Telegram Rîbar scrie că Ucraina a reuşit să retragă „cele mai combative unităţi şi relativ cele mai valoroase” din regiunea Kursk. Potrivit canalului, trupe de desant ale forţelor armate ucrainene au fost transferate în regiunea Doneţk – la Ceasov Iar, Toreţk, Pokrovsk şi Mirnograd.
În cadrul primei runde de negocieri cu SUA în Arabia Saudită, Ucraina a acceptat marţi un armistiţiu de 30 de zile de-a lungul întregului front, cu condiţia ca şi Rusia să respecte încetarea focului.