Românii, ultimii în UE la consumul de fructe şi legume, deşi avem potenţial agricol uriaş: Aproape 75% dintre noi nu mănâncă deloc astfel de alimente

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de fructe și legume, în ciuda faptului că dispune de un potențial agricol considerabil. Datele citate în spațiul public arată un paradox care ține atât de nivelul de trai, cât și de modul în care funcționează producția și distribuția alimentelor proaspete.Potrivit informațiilor bazate pe date Eurostat, prelucrate de Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România), aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porție de legume sau fructe pe zi. Alți 24% declară că mănâncă între o porție și patru porții zilnic. Doar 2,4% dintre români ajung la cinci porții pe zi, nivel recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Prin comparație, media UE27 arată o situație semnificativ mai bună: 33% dintre europeni nu consumă zilnic nicio porție de fructe și legume, 55% consumă între 1 și 4 porții, iar 12% ajung la 5 sau mai multe porții pe zi. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma unor țări precum Cehia, Polonia sau Bulgaria.În spatele acestui consum redus se află un cerc vicios care începe cu subproducția internă. Deși România are aproximativ 8,1% din terenul agricol utilizat al Uniunii Europene și 4,2% din populația UE, contribuția la producția anuală de legume proaspete este de doar 1,9% din totalul UE, iar la producția de fructe de 5,4%. Diferența dintre resursa de teren și rezultatul efectiv al producției alimentează dependența de importuri și menține prețurile la raft la un nivel mai ridicat, în special pentru consumatorii cu venituri mici.

Datele arată și dimensiunea concretă a resursei: UE27 dispune de circa 157 de milioane de hectare de teren agricol utilizat, iar România folosește aproximativ 12,8 milioane de hectare, adică 8,1% din total. Cu toate acestea, producția rămâne sub potențial, inclusiv în raport cu țări din regiune. Polonia, de exemplu, produce aproximativ 16% din fructele și 8% din legumele cultivate în UE27, folosind circa 9% din terenul agricol utilizat.Consecințele nu sunt doar economice, ci și de sănătate publică. Consumul scăzut de fructe și legume se corelează cu riscuri mai mari pentru bolile netransmisibile și cu scăderea productivității, ceea ce înseamnă costuri indirecte pentru sistemul medical și pentru economie. Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 400 de grame de fructe și legume pe zi, echivalentul a cinci porții, însă România are cea mai mică pondere a populației care atinge această țintă dintre statele europene menționate.

În opinia sursei citate, problema nu poate fi depășită fără intervenții coordonate: politici publice coerente pentru stimularea producției interne, investiții în lanțurile de aprovizionare și depozitare, precum și instrumente care să crească accesul gospodăriilor vulnerabile la alimente proaspete. În paralel, este necesară o strategie de informare a populației privind importanța unei alimentații echilibrate.O abordare integrată, cu ținte anuale de producție și consum, ar putea reduce dependența de importuri, ar stabiliza prețurile la raft și ar crește accesul la fructe și legume pentru românii cu venituri mici. Într-o țară cu resursă agricolă semnificativă, paradoxul consumului redus rămâne, deocamdată, un semnal de alarmă atât pentru decidenți, cât și pentru piață.