Românii nu vor prea multă democrație. Aproape jumătate ar accepta un regim mai puțin democratic pentru „ordine și stabilitate” – Sondaj INSCOP

Societatea românească este aproape ruptă în două în privința democrației. Doar 47,2% dintre români spun că preferă un regim democratic, cu toate conflictele și dezbaterile sale, în timp ce 46,3% ar accepta mai puțină democrație dacă li s-ar promite mai multă ordine și stabilitate, arată cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research.

Democrația mai conduce în preferințele românilor, dar avansul este unul aproape simbolic: mai puțin de un punct procentual. Practic, pentru fiecare român dispus să accepte certurile politice, negocierile și deciziile mai lente ale unui sistem democratic există aproape un altul pregătit să sacrifice o parte dintre aceste mecanisme în schimbul unei aparente eficiențe. Potrivit sondajului, 47,2% dintre respondenți consideră că democrația este de preferat, chiar dacă presupune mai multe conflicte și dezbateri politice.În schimb, 46,3% cred că un regim mai puțin democratic poate fi preferabil, atât timp cât acesta asigură mai multă ordine și stabilitate. Alți 6,5% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Rezultatul arată cât de fragil a devenit atașamentul unei părți importante a populației față de regulile democratice. Ordinea pare să fie considerată de aproape jumătate dintre români mai importantă decât dezbaterea, pluralismul și controlul asupra puterii. Acceptarea unui regim mai puțin democratic este mai răspândită în rândul votanților AUR, al persoanelor cu vârste între 45 și 59 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.De cealaltă parte, democrația este preferată într-o proporție mai mare decât media de votanții PNL și USR, de bărbați, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu studii superioare și de locuitorii marilor orașe.Sondajul scoate astfel în evidență o ruptură care nu este doar politică. Nivelul de educație, vârsta și mediul de rezidență influențează semnificativ raportarea populației la democrație.

Românii sunt ceva mai categorici atunci când sunt întrebați despre controlul democratic al puterii. 60,6% spun că este mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă acest lucru înseamnă că deciziile sunt luate mai lent.Totuși, 29,5% consideră mai importante deciziile rapide, chiar dacă puterea ar fi controlată democratic într-o măsură mai redusă. Alți 9,8% nu au oferit un răspuns.

Preferința pentru viteză în detrimentul controlului democratic este întâlnită mai des în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.În schimb, controlul democratic este susținut peste medie de votanții PNL și USR, de persoanele cu studii superioare și de locuitorii Bucureștiului și ai marilor orașe.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, vorbește despre „un nivel îngrijorător de fragilizare a atașamentului față de valorile democratice”.Acesta arată că instabilitatea politică, dificultățile economice și scăderea încrederii în instituții influențează opiniile populației, dar avertizează că disponibilitatea aproape jumătății dintre români de a accepta un regim mai puțin democratic depășește nivelul unei simple nemulțumiri de moment.În același timp, faptul că peste 60% dintre respondenți continuă să susțină controlul democratic al puterii arată că democrația păstrează încă o bază importantă de legitimitate. Problema este că această bază coexistă cu o categorie foarte numeroasă care ar fi dispusă să relativizeze principiile democratice atunci când sistemul nu mai pare suficient de rapid, eficient sau stabil.

Datele au fost culese în perioada 13–16 iulie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.