România, țară producătoare de petrol: Doar 56% din rezervele de combustibil de urgență sunt stocate în țară, restul sunt ținute de companii private în Ungaria și Austria

România se confruntă cu o vulnerabilitate critică în aprovizionarea cu petrol în caz de criză: doar 56% din rezervele de combustibil de urgență sunt stocate în țară, iar restul sunt ținute de companii private în state precum Austria și Ungaria. Această situație devine și mai preocupantă pe fondul escaladării conflictului SUA-Iran, care a dus prețurile petrolului Brent la peste 115 dolari pe baril și a provocat pierderi semnificative pe piețele asiatice.

Ministerul Energiei a declarat în urmă cu câteva săptămâni că stocurile de urgență pot asigura consumul intern pentru aproximativ 90 de zile. Cu toate acestea, experții avertizează că în caz de criză, România ar putea întâmpina dificultăți în încercarea de a accesa cantitățile stocate în străinătate, deoarece companiile private ar putea întârzia sau limita livrările. Prețurile petrolului au explodat pe fondul agravării conflictului dintre Statele Unite și Israel, care se află deja în a cincea săptămână. Cotația petrolului Brent a crescut cu peste 3%, depășind pragul de 115 dolari pe baril, iar petrolul WTI tranzacționat în SUA s-a apreciat cu aproximativ 3,5%, la 103 dolari pe baril. În paralel, indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 4,5%, iar Kospi din Coreea de Sud a pierdut 4%, în debutul tranzacțiilor de luni.

Tensiunile s-au intensificat după ce rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au efectuat atacuri asupra Israelului în weekend, iar Teheranul a amenințat cu extinderea represaliilor împotriva „țintelor americane și israeliene”. Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Financial Times că ar putea „lua petrolul din Iran”, vizând preluarea controlului asupra principalei infrastructuri de export de combustibili de pe insula Kharg. „Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o luăm foarte ușor”, a spus liderul de la Washington. Trump a comparat situația cu cea din Venezuela, unde SUA au preluat controlul asupra industriei petroliere „pe termen nelimitat”, după răpirea fostului președinte Nicolás Maduro în ianuarie.

Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din volumul global de petrol și gaze, a devenit factorul-cheie al instabilității pieței energetice mondiale. Piețele energetice mondiale au devenit extrem de volatile după ce Iranul a amenințat că va ataca navele care traversează strâmtoarea. Activitatea comercială în zonă a stagnat în mare parte, amplificând presiunea asupra prețurilor la energie.

Expertul în piețe energetice Sean Foley de la Universitatea Macquarie estimează că prețurile petrolului vor continua să crească dacă tensiunile nu se reduc. Acesta avertizează că atacurile houthi asupra rutelor maritime din Bab al-Mandeb, lângă Yemen, ar putea bloca până la 10% din aprovizionarea mondială cu petrol, afectând lanțurile globale de transport și producție. Consultantul în domeniul energetic Andrew Lipow, de la firma Lipow Oil Associates, anticipează o posibilă creștere a petrolului Brent până la 130 de dolari pe baril în următoarele săptămâni, dacă amenințările asupra livrărilor globale se mențin. „Cea mai mare teamă a mea este că economia globală va încetini, pentru că oamenii își epuizează resursele, cheltuind tot mai mult pe energie și alimente”, a declarat acesta.Pe 27 februarie, înainte de începutul conflictului, prețul țițeiului Brent era de doar 72 de dolari pe baril, potrivit datelor de piață.

Pentru România, situația este complicată de faptul că țara produce doar o parte din țitei și depinde de importuri. Principala presiune vine din costuri, nu din aprovizionare. Taxele și impozitele incluse în prețul final al combustibililor reprezintă o mare parte din valoarea finală. Specialiștii consideră că reducerea acestor taxe ar fi mai eficientă decât alte măsuri, însă guvernul ezită din cauza deficitului bugetar.