România mai bifează o premieră în lumea democratică: Bursa, pe creștere, imediat după demiterea premierului. Bolojan era văzut ca amenințare pentru întreaga economie

Marți, 5 mai, Bursa de Valori București a scris un capitol neobișnuit din istoria democrației românești. În timp ce Parlamentul votează demisia unui prim-ministru, piața de capital reacționează nu cu panică, ci cu euforie. Indicele BET a crescut cu 1,27%, ajungând la 28.534 de puncte. Volumul tranzacțiilor s-a dublat. Și aceasta nu este o mișcare obișnuită.

Înainte de votul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, indicele BET se afla pe minus, coborând până la minus 1%. Piața era nervă. Incertitudinea politică, cum e de obicei, generează reticență la investiții. Dar la două ore după anunțarea rezultatului—281 de voturi pentru, cel mai mare număr înregistrat vreodată pentru o moțiune de cenzură în Parlamentul României—cumpărătorii s-au reapărat în forță. BET a urcat cu 1%. La închidere, avansul s-a consolidat la 1,27%.Toți indicii principali au închis în verde: BET-TR a urcat cu 1,27%, BET-NG cu 1,21%, BET-XT cu 1,23%, BET-FI cu 0,84%. Singura excepție a fost BETAeRO, care a coborât cu 0,34%, semn că entuziasmul a rămas concentrat pe titlurile mari, lichide.

Banca Transilvania (TLV) a generat cea mai mare valoare tranzacționată din zi—aproape 19,2 milioane de lei, cu un avans de 1,26% la 36,96 lei. Romgaz (SNG) a fost vedeta procentuală a zilei pe segment de lichiditate ridicată: plus 2,95%, până la 12,58 lei, cu o valoare tranzacționată de 5,4 milioane de lei. CFH a crescut cu 4,11%, până la 22,80 lei. Electrica (EL) a câștigat 2,24%, MedLife (M) a urcat cu 2,57%, Transgaz (TGN) cu 1,97%, BRD cu 1,91%, iar Digi Communications cu 1,80%, apropiindu-se de maximul zilei la 46 de lei.

Reacția bursei la căderea unui prim-ministru este un fenomen rar în democrațiile occidentale. De obicei, schimbările politice generate de moțiuni de cenzură sunt percepute ca instabilitate. Piețele de capital nu iubesc instabilitatea. Ele preferă predictibilitate, reguli clare, și guverne stabile. Dar asta nu s-a întâmplat marți. Piața a reacționat pozitiv. Și asta ridică o întrebare fundamentală: ce anume a perceput piața ca fiind o amenință în Guvernul Bolojan, încât demisia sa să fie interpretată ca o veste bună?

Este posibil că investitorii să fi perceput Guvernul Bolojan ca fiind prea rigid, prea orientat pe reforme care ar putea afecta interesele economice pe termen scurt. Demisia lui Bolojan ar putea deschide ușa unui nou guvern mai dispus la compromisuri cu mediul de afaceri. Aceasta ar fi o interpretare cinică, dar realistă. Schimbările politice bruste generează volatilitate. Volatilitatea creează oportunități de profit pentru cei care știu cum să o exploateze. Piața ar putea fi reacționat la oportunitatea de a cumpăra la preț mai mic și de a vinde mai scump în zilele următoare.

Este posibil ca piața să fi anticipat că noul guvern va fi mai favorabil pentru anumite sectoare economice—cum ar fi energia, finanțele, sau comunicațiile. Creșterea Romgaz, Electrica, și companiilor de telecomunicații sugerează că investitorii speculează pe o schimbare de politică în aceste sectoare. Dar indiferent de interpretare, există un paradox fundamental aici. Într-o democrație sănătoasă, căderea unui prim-ministru ar trebui să genereze incertitudine și prudență pe piețele de capital. Ar trebui să vadă oamenii că statul de drept funcționează, că parlamentul poate controla executivul, și că aceasta este o veste bună pentru democrație. Dar piața nu gândește în termeni de democrație. Piața gândește în termeni de profit. Și dacă piața reacționează pozitiv la căderea unui prim-ministru, asta nu spune nimic bun despre încrederea în acel guvern. Spune că piața a perceput guvernul ca o amenință la profit.

Reacția bursei marți este o lecție pentru orice guvern: piețele de capital sunt mai importante decât ideologia politică. Dacă investitorii percep că un guvern amenință profiturile lor, ei vor lucra pentru demiterea acelui guvern. Și dacă parlamentul este suficient de fragmentat, vor reuși. Pentru România, mesajul este clar: noul guvern va trebui să fie mai favorabil mediului de afaceri decât Guvernul Bolojan. Altfel, piața va fi deja pregătit să-l demită și pe acesta.