România încă mai recuperează datorii din perioada Ceaușescu. Cuba are să ne dea cei mai mulți bani: Peste 1,7 miliarde de dolari

La mai bine de trei decenii după căderea comunismului, România continuă demersurile pentru recuperarea unor datorii masive acordate de Nicolae Ceaușescu unor state cu care întreținea relații privilegiate. Deși dictatorii care au condus aceste țări — Fidel Castro, Saddam Hussein, Kim Ir-sen, Muammar Gaddafi, Gaafar Nimeiry — au dispărut de la putere, lăsând dezastre în urmă, obligațiile financiare au rămas și statul român face eforturi constante pentru a le recupera.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, în perioada 2020–2025, România a încasat 305 milioane de dolari din trânșele prevăzute în acordurile deja încheiate cu Irak și Mozambic. Cifrele anuale arată o tendință descrescătoare: 55,9 milioane de dolari în 2020, 53,7 milioane în 2021, 51,7 milioane în 2022, 50,1 milioane în 2023, 48,3 milioane în 2024 și 45,76 milioane în prima jumătate a anului 2025. Cu toate acestea, România mai are de recuperat sume considerabile. Cel mai mare debitor este Sudan, cu 171 de milioane de dolari, urmat de Irak cu 126,8 milioane și Libia cu 49,1 milioane. Alte state debitoare includ Nigeria (12,6 milioane), Republica Centrafricană (10,7 milioane), Mozambic (5 milioane), Somalia (2,5 milioane), Republica Guineea (2,4 milioane), Coreea de Nord (0,55 milioane), Tanzania și Republica Democrată Congo cu sume sub un milion fiecare. În total, peste 376 milioane de dolari neîncasați.

Cea mai mare problemă rămâne Cuba. România are de recuperat 1.741.566.698 ruble transferabile — moneda de cont a CAER, blocul economic sovietic desfiinat în 1991. Convertite la paritatea de 1 la 1 cu dolarul, suma depășește 1,74 miliarde de dolari. Valoarea reală depinde de un coeficient de conversie care trebuie negociat bilateral, dar autoritățile cubaneze refuză categoric să înceapă aceste discuții. În decembrie 2018, ministrul finanțelor Eugen Teodorovici și ministra sănătății Sorina Pintea au mers în Cuba cu o propunere inedită: România ar fi putut realiza venituri compensatorii prin proiecte comune în oncologie, diabetologie și farmacie, care ar fi permis țării să găsească soluții pentru tratamente contra cancerului în schimbul datoriei. Discuțiile părea că merg în direcția bună, dar viceprezidentele cubanez Ricardo Cabrisas a refuzat categoric plata sau echivalarea datoriei cu o colaborare.

Ministerul Finanțelor a transmis că instituțiile abilitate conform legii fac demersuri constante pe lângă autoritățile competente din țările debitoare pentru a aduce la îndeplinire obligațiile care decurg din acordurile deja încheiate sau pentru a obține aprobările necesare în vederea demarării negocierilor privind termenii de reglementare. Situația este complicată și de faptul că mai multe state debitoare — Republica Centrafricană, Somalia, Sudan, R.D. Congo și Tanzania — sunt încadrate în inițiativa HIPC, programul internațional dedicat celor mai sărace și mai îndatorate țări din lume, unele aflate în conflict activ sau abia ieșite din război. În cazul Libiei, instituțiile române se lovesc de „poziția rigidă” de la Tripoli și de instabilitatea internă persistentă. Singurul scenariu care ar putea debloca situația cu Cuba ar fi o răsturnare de regim. După ce l-a capturat pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro la începutul acestui an, președintele american Donald Trump a amenințat deschis și regimul de la Havana, creând o oportunitate pentru România de a-și recupera cel puțin o parte din bani.