România, campioană la șomeri fără speranță: doar 1 din 5 români rămași fără job și-a găsit de muncă într-un an. Majoritatea nu cred că mai există job-uri – EUROSTAT

Piața muncii din România transmite unul dintre cele mai dure semnale de după pandemie: oamenii care își pierd locul de muncă îi găsesc tot mai greu alt serviciu, iar mulți ajung să renunțe complet la căutare. Datele Eurostat arată că România se află printre statele europene cu cele mai mici șanse de reintegrare profesională pentru șomeri. Concret, dintre persoanele care erau șomere în 2024, doar 20% au reușit să-și găsească un nou loc de muncă până la finalul lui 2025.

Cifra este aproape la jumătate față de media europeană și plasează România alături de Italia și Grecia în grupul țărilor unde ieșirea din șomaj a devenit extrem de dificilă. În țări precum Danemarca sau Olanda, peste jumătate dintre șomeri reușesc să se angajeze într-un singur an, potrivit datelor Eurostat citate de Curs de Guvernare. Datele arată însă o problemă chiar mai gravă decât șomajul în sine: tot mai mulți români nu mai cred că-și vor găsi vreodată un loc de muncă și dispar complet din piața muncii.

Potrivit statisticilor INS și Eurostat, România are una dintre cele mai ridicate rate de persoane „descurajate” din Uniunea Europeană. Este vorba despre oameni care sunt apți de muncă și disponibili să lucreze, dar care nu mai caută activ un serviciu. În această categorie intră aproape 205.000 de persoane, iar majoritatea spun că au renunțat deoarece:

nu mai cred că există locuri de muncă

nu se simt suficient de pregătiți

au mai încercat și au fost refuzați

sau consideră că vârsta îi împiedică să fie angajați

Practic, pentru foarte mulți români, pierderea locului de muncă nu mai înseamnă doar o perioadă dificilă, ci începutul ieșirii definitive din piața muncii. Fenomenul este vizibil mai ales în mediul rural și în orașele mici, acolo unde investițiile sunt reduse, iar oportunităţile de angajare au devenit tot mai puține.

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții din statisticile oficiale privește categoria de vârstă 25–34 de ani. Numărul tinerilor care au renunțat să-și mai caute activ un loc de muncă a crescut puternic într-un singur an, de la puțin peste 16.000 la aproape 23.000 de persoane. Este o schimbare care îi îngrijorează pe economiști deoarece această categorie reprezintă segmentul activ și productiv al pieței muncii – oameni aflați în perioada în care ar trebui să-și construiască stabilitatea profesională și financiară.

Explicația indicată de specialiști este ruptura tot mai mare dintre ceea ce produce sistemul educațional și ceea ce caută efectiv companiile. Mulți tineri termină facultăți sau cursuri pentru care cererea reală în economie este redusă, în timp ce domeniile care caută personal calificat nu găsesc candidați pregătiți.

Statisticile apar într-un context economic tot mai complicat. Companiile sunt mai prudente, multe firme reduc costurile, iar unele sectoare au început deja să înghețe angajările sau să funcționeze cu personal mai puțin. Scăderea consumului, presiunile fiscale și încetinirea activității economice încep să producă efecte vizibile în piața muncii. Specialiștii spun că multe companii preferă acum să amâne recrutările și să-și optimizeze cheltuielile înainte de a face noi angajări. Efectul se vede rapid în statistici: oamenii concediați-și găsesc tot mai greu un nou serviciu, iar perioada de șomaj devine tot mai lungă.

La nivelul Uniunii Europene, peste 36% dintre șomerii europeni reușesc să se angajeze într-un interval de un an. În România, procentul este aproape la jumătate. Datele confirmă că problema nu este doar una economică, ci și una structurală:

lipsa reconversiei profesionale

diferența dintre educație și cerințele pieței

investițiile insuficiente în anumite regiuniși mobilitatea redusă a forței de muncă

Iar cel mai sever semnal transmis de statistici este că tot mai mulți români ajung să creadă că nu mai au nicio șansă reală să-și găsească un loc de muncă.