România a pierdut 3 miliarde de euro pentru modernizarea feroviară, dar lucrează deja la infrastructura feroviară și portuară pentru reconstrucția Ucrainei. Și Portul Constanța este angrenat

România ratează miliarde de euro din PNRR pentru calea ferată, în timp ce CFR Călători merge cu trenuri vechi, întârzieri uriașe și un „profit“ artificial bazat pe subvenții. România pierde o șansă istorică de modernizare a transportului feroviar: aproape 3 miliarde de euro din PNRR nu vor mai ajunge în infrastructura și materialul rulant al CFR, banii prevăzuți inițial pentru calea ferată, dar pierduți prin lipsa de reforme.

În plin sezon de vacanță, pasagerii circulă tot în condiții precare, cu vagoane vechi, fără aer condiționat, întârzieri de multe ore și trenuri care rulează cu viteze medii de doar 46 km/h. Potrivit listei publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, citată de analiștii Ziarului Financiar, sectorul feroviar pierde 1,36 miliarde de euro din granturi pentru infrastructură, iar alte 1,87 miliarde de euro se mută din granturi în împrumuturi.De la materialul rulant, care avea 416 milioane de euro disponibili, s-au tăiat 135 milioane, iar alte 280 milioane de euro au fost transferați tot pe împrumuturi. Adică, în loc să modernizăm calea ferată cu bani europeni nerambursabili, ajungem să ne împrumutăm pentru asta, ceea ce creșterea datoriei publice și costuri suplimentare pentru contribuabili.

Între cei trei miniștri care s-au succedat la conducerea Transporturilor între 2020 și 2025, niciunul nu a valorificat momentul unic în care calea ferată putea fi modernizată cu bani europeni nerambursabili, iar rezultatul este un sistem feroviar rămas cu trenuri vechi, întârzieri cronice și pasageri tot mai puțini, în timp ce miliardele promise de Bruxelles au rămas nefolosite.

Este posibil ca Ucraina să se apropie de o etapă de reconstrucție majoră, iar lucrările de infrastructură din România care ar putea ajuta logistic la această reconstrucție sunt în plină derulare, în special pe relația trenuri – porturi.

Investiții rutiere și conexiuni interne în port

Administrația Porturilor Maritime Constanța tocmai a semnat contractul de finanțare pentru extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și nodul rutier de la km 0+540 al Canalului Dunăre–Marea Neagră, până la drumul dintre Poarta 9 și Poarta 8, spre zona de nord a portului, relevă datele Profit.ro. Proiectul, cu o valoare totală de 291,63 milioane lei, este finanțat din fonduri europene prin Programul Transport 2021–2027 și cofinanțare de la bugetul de stat și din surse proprii. Obiectivul este îmbunătățirea accesului rutier intern, parte a dezvoltării unei rețele TEN-T sigure, durabile și intermodale.Modernizarea infrastructurii feroviare din Port.

Pe 5 martie 2025, CFR Infrastructură a semnat cu asocierea Bawi – Swietelsky Construct un contract de 524,5 milioane lei pentru Etapa II a modernizării căilor ferate din Portul Constanța, finanțată din fonduri CEF, buget de stat și surse proprii. Lucrările, cu termen total de 37 de luni (7 luni proiectare, 30 execuție). Lucrările vizează creșterea vitezei de circulație la 120–160 km/h, electrificarea completă (25 kV) și mărirea capacității de tranzit.

Este deja în lucru la Valu lui Traian, o grupă de așteptare strategică pentru trenurile de marfă, situată la circa 15 km de port. Proiectul, cu o valoare de 347,76 milioane lei, include 32 de linii de primire-expediere, electrificare integrală, centralizare electronică unificată și modernizarea instalațiilor de semnalizare și telecomunicații. Stadiul fizic al lucrărilor este de 6%, cu finalizarea demontării infrastructurii vechi și pregătirea pentru reconstrucție.

Portul Constanța, cel mai mare din bazinul Mării Negre, acoperă 4.000 ha (60% apă, 40% uscat) și are adâncimi de 8–19 metri, permițând acostarea oricărui tip de navă. Este conectat direct la Dunăre prin Canalul Dunăre–Marea Neagră, funcționând atât ca port maritim, cât și fluvial. Rețeaua feroviară internă însumează 326 km, permițând transbord direct navă-vagon și facilitând transferul rapid între cheiuri, depozite și platforme. Poziția sa geografică, la o distanță de trei ori mai mică de Canalul Suez decât portul Rotterdam, îl plasează avantajos în comerțul dintre Asia și Europa Centrală.

Poziția și infrastructura Portului Constanța, combinate cu proiectele feroviare și rutiere aflate în derulare, îl transformă într-un nod logistic regional capabil să susțină fluxuri mari de mărfuri necesare reconstrucției Ucrainei.

Conectarea rapidă la rețeaua TEN-T și modernizarea facilităților intermodale permit operarea eficientă a transporturilor masive de echipamente, materiale și produse agricole. Prin investițiile planificate și cele deja în execuție, România își consolidează rolul de coridor strategic între Marea Neagră și Europa Centrală, pregătind Portul Constanța să fie unul dintre principalele centre logistice pentru Ucraina post-conflict.