România a ajuns printre cele mai scumpe țări din regiune la prețul carburanților, Bolojan încă e în faza de analiză a scenariilor. Motorina ar putea ajunge la 17 lei/litru

România intră tot mai adânc într-o nouă criză a carburanților, în timp ce autoritățile centrale par să funcționeze într-un ritm complet diferit de realitatea din teren. Prețurile la pompă cresc vizibil, presiunea asupra populației și economiei se amplifică, iar Guvernul transmite, deocamdată, că „analizează măsuri”, într-un moment în care alte state europene au trecut deja la intervenții concrete.

Potrivit datelor actuale din București, România a ajuns printre cele mai scumpe țări din regiune la prețul carburanților, o evoluție care lovește direct în costurile de transport, în prețurile bunurilor de consum și, inevitabil, în nivelul general al inflației. Benzina standard se vinde între 9,13 și 9,26 lei/litru, iar motorina standard variază între 9,82 și 9,97 lei/litru, în unele locuri depășind chiar 10 lei/litru. Aceste niveluri reprezintă o creștere semnificativă și o presiune continuă asupra bugetelor gospodăriilor și ale operatorilor economici. Consilierul prezidențial Radu Burnete a avertizat asupra unui scenariu extrem în cazul în care barilul de petrol ar ajunge la 180 de dolari. În acest caz, motorina ar putea ajunge la 17 lei/litru în România. Burnete a precizat, însă, că aceasta este mai degrabă o exercițiu teoretic decât o prognoză realistă, și a subliniat că deciziile nu trebuie să panicheze populația. „Da, e posibil ca prețul să sară de 10 lei. Eu cred că ce e important pentru oameni să înțeleagă e următorul lucru. Prin această strâmtoare, Ormuz, ieșeau în fiecare zi 10% din combustibilii pe care îi folosește planeta asta și 20% din țiței pe care îi folosește planeta asta tot ca să-l transforme în combustibil. Deci aproape o treime din combustibilii pe care îi folosim pe planetă în clipa de față sunt blocați acolo”, a explicat consilierul prezidențial.

Burnete a avertizat, de asemenea, că plafonarea prețurilor la combustibil ar putea duce la penurie. Argumentul este că România importă o mare parte a motorinei, iar dacă prețurile sunt plafonate artificial, motorina va merge către alte piețe unde nu există restricții. Aceasta ar putea lăsa stațiile de benzină din România fără stoc. „România importă o mare parte a motorinei. Dacă noi începem să plafonam prețul, motorina va merge spre alte zone ale Europei sau ale globului unde prețul nu e plafonat. Pentru că motorina e un combustibil vândut de acești traderi internaționali care îl vând celor care dau prețul cel mai mare. Un benzinar în România care are prețul plafonat, mai ales dacă e un plafon nejustificat de mic în contextul actual, nu va mai putea să cumpere motorina”, a subliniat consilierul.

Executivul discută în prezent mai multe variante, însă fără o decizie clară. Printre măsurile aflate în analiză s-ar număra compensarea parțială a prețului la pompă, o eventuală ajustare fiscală sau sprijin punctual pentru anumite categorii economice puternic afectate. Burnete a sugerat că o perioadă de analiză este utilă, dar a avertizat că „a anunța în secunda doi o măsură, ca după aia să întâmple altceva, care te ia prin surprindere, nu e cel mai înțelept mod de a acționa”. Mesajul președintelui Nicușor Dan, potrivit consilierului, este că trebuie să mai stea o săptămână, două, înainte de a lua măsuri excepționale. În acest timp, Guvernul discută cu companiile, Ministerul Energiei face scenarii, iar Ministerul de Finanțe analizează posibilitatea unor ajustări la accize.

Radu Burnete a mai declarat că, în scenariul extrem în care prețurile ar deveni prohibitive, oamenii se vor adapta foarte repede. El a sugerat că marile companii petroliere și statele vor găsi căi de a aduce alte rezerve de hidrocarburi pe piață, dar că aceasta nu se poate face în câteva săptămâni. „E posibil că, pe o perioadă foarte scurtă, să vedem această tensiune foarte mare în piață”, a concluzionat consilierul prezidențial.

Criza carburanților în România nu ține doar de contextul extern, ci și de incapacitatea internă de a reacționa la timp. Atunci când carburanții se scumpesc, efectul nu rămâne la pompă. El se propagă în lanț: transportatori, producători, retail, servicii, agricultură, construcții. În același timp, în state din jur, reacțiile au fost mai rapide sau mai ferme. În Ungaria, Croația și alte piețe europene, guvernele au apelat, în diferite forme, la plafonări, compensații, reduceri fiscale sau mecanisme de control temporar, tocmai pentru a limita șocul transmis în economie. În România, în schimb, mesajul oficial rămâne unul prudent, birocratic și lipsit de urgență.

Tensiunile din Orientul Mijlociu, presiunea pe cotațiile petrolului și riscurile logistice din zona rutelor energetice globale au împins în sus costurile. Strâmtoarea Ormuz, prin care trec 10% din combustibilii consumați pe planetă și 20% din țiței, este blocată de conflictul regional, ceea ce amplifica presiunea pe piețele globale. În realitate, întrebarea nu mai este dacă Guvernul va lua măsuri, ci când. Iar într-o economie deja tensionată de scumpiri, concedieri și consum în recul, fiecare zi de așteptare înseamnă costuri suplimentare pentru toată lumea. Analiza nu ține loc de intervenție, iar întârzierea costă.