ROeID: Negoi (USR) anunță unificarea și modernizarea sistemelor de autentificare electronică în administrația publică

Un proiect legislativ care propune unificarea și modernizarea sistemelor de autentificare electronică în administrația publică română a fost adoptat de Senat pe 11 martie 2026 și se află acum în circuitul decizional al Camerei Deputaților, unde va fi supus votului final. Inițiativa legislativă beneficiază de sprijin din partea unor parlamentari de diferite forțe politice, printre susținători aflându-se și senatorul Remus Negoi, președintele USR Constanța.

Legislația urmărește să creeze o infrastructură unitară și sigură de identificare digitală pentru cetățeni și mediul economic, care să elimine fragmentarea tehnologică și să asigure interoperabilitate reală între platformele digitale ale instituțiilor publice. Potrivit expunerii de motive, în prezent funcționarea platformelor digitale publice se bazează pe mecanisme multiple și nearmonic authenticate de autentificare electronică, ceea ce generează fragmentare administrativă și costuri bugetare nejustificate, dificultăți majore de acces pentru cetățeni și mediul economic, lipsă de interoperabilitate între sistemele informatice ale instituțiilor publice, și vulnerabilități de securitate cibernetică.

Proiectul propune consolidarea și optimizarea ROeID — mecanismul național de identitate digitală — care există deja ca infrastructură operațională, dar este utilizat doar opțional și neuniform de către instituții publice. Prin această reglementare, se urmărește eliminarea sistemelor paralele de autentificare electronică, reducerea costurilor de dezvoltare și mentenanță IT redundantă, interoperabilitate reală între platformele digitale ale statului, și creșterea nivelului de securitate cibernetică.

Potrivit documentului, reglementarea va genera beneficii pe trei niveluri. La nivel de administrație publică, proiectul propune eliminarea sistemelor paralele de autentificare, reducerea costurilor de dezvoltare și mentenanță IT redundantă, interoperabilitate reală între platformele digitale ale statului, și creșterea nivelului de securitate cibernetică. Pentru cetățeni și mediul economic, regulamentarea va asigura acces simplificat la serviciile publice printr-un singur mecanism de autentificare, predictibilitate procedurală, și reducerea timpului și costurilor administrative. La nivel european, reglementarea asigură compatibilitatea cu infrastructura europeană de identitate digitală și aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1183 privind Identitatea Digitală Europeană. Proiectul este declarat compatibil cu Constituția României, Regulamentul (UE) 2024/1183 privind Identitatea Digitală Europeană, Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), și legislația privind securitatea cibernetică și interoperabilitatea sistemelor publice.

Deși a fost adoptat de Senat pe 11 martie 2026, proiectul nu se oprește aici. Acum se află în analiza și dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional în acest caz. Votul final al deputaților va decide dacă România va avansa cu această modernizare critică a infrastructurii digitale publice. Proiectul se încadrează într-o strategie mai amplă de digitalizare a administrației publice — o prioritate națională și europeană. În contextul în care România se confruntă cu fragmentare tehnologică și costuri administrative crescute, unificarea sistemelor de autentificare electronică ar putea fi un pas semnificativ către o administrație mai eficientă, mai sigură și mai accesibilă pentru cetățeni și mediul economic. Susținerea din partea unor parlamentari de diferite forțe politice — inclusiv a senatorului USR Remus Negoi — sugerează o anumită convergență asupra necesității acestei reforme, cel puțin în principiu.