Riscăm să pierdem bani mulți din PNRR. Crușoveanu (PNL): „1,1 miliarde de euro, proiecte esențiale de investiții pot fi afectate. Ciolacu trebuie să explice!”

Comisia Europeană (CE) a transmis Guvernului că va pierde 330 milioane euro din cererea de plată numărul 3 dacă Guvernul nu reduce pragul impozitarea microîntreprinderilor de la 500.000 de euro pe an la pragul de TVA, de 88.500 euro pe an, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Conform acelorași surse, pentru neîndeplinirea a 6 jaloane PNRR din cele 68 aferente cererii de plată numărul 3, CE a transmis Guvernului că va suspenda circa 40%, adică aproape 1,1 miliarde euro, din fondurile totale de 2,7 miliarde euro. Dintre fondurile suspendate, 330 milioane euro constituie fondurile suspendate pentru faptul că nu este redus pragul de impozitare la microîntreprinderi.

Această sumă ar putea fi recuperată dacă este luată o decizie în acest sens de către coaliția de guvernământ, așa cum susține premierul Ciolacu. Deocamdată, însă, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că nu mai discută cu liderul PSD. De asemenea, alte 396 milioane euro din cererea de plată numărul 3 vor fi suspendate pentru numirile unor demnitari în consiliile de administrație ale companiilor de stat din domeniul energiei. În conducerile mai multor companii din energie au fost numiți secretari de stat sau directori din ministere, în condițiile în care legislația națională permite astfel de numiri, dar Comisia Europeană, respectiv OECD, la care România vrea să adere, le consideră practici imorale.

Restul fondurilor suspendate din cererea de plată numărul 3 privesc metroul din Cluj-Napoca, de la care vor fi pierdute 300 milioane euro și înlocuite cu bani de la buget, respectiv alte proceduri de managament corporativ încă nefinalizate la  AMEPIP, compania care monitorează companiile de stat, sau la alte instituții din subordinea Guvernului, precum RA-APPS. Comisia Europeană va solicita, într-o scrisoare pe care o va transmite Guvernului privind jaloanele neîndeplinite din PNRR, că pragul pentru încadrarea la impozitarea pentru microîntreprinderi trebuie redus de la 500.000 de euro pe an în prezent la pragul de TVA, de 88.500 euro pe an. Reducerea la 88.500 de euro a pragului pentru micro sau păstrarea actualului prag și, implicit, neîndeplinirea jalonului și pierderea banilor, este o decizie politică.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că trebuie luată o decizie politică privind reducerea pragului de impozitare la microîntreprinderi, inclusiv renunțarea la această măsură cerută de Comisia Europeană și, în consecință, pierderea unei sume din cererea de plată nr. 3 din PNRR. Șeful Executivului a mai arătat că României îi vor fi reținute temporar, între 6-8 luni, și alte sume până la rezolvarea situației reclamate tot de Bruxelles cu privire la selectarea dremnitarilor în conducerile companiilor de stat. Reprezentanții Comisiei au adoptat o poziție fermă și au cerut reducerea plafonului de venituri anuale în care o firmă trebuie să se încadreze pentru a putea beneficia de impozitare în regim de microîntreprindere. Aceste plafon este acum situat la 500.000 de euro, iar coaliția de guvernământ, aflată în fața alegerilor parlamentare și prezidențiale, nu dorește să adopte o astfel de măsură în prezent.

Situația îl alarmează pe deputatul liberal constănțean Marian Crușoveeanu: „Suspendarea plăților din PNRR reprezintă o problemă gravă, iar premierul Marcel Ciolacu are responsabilitatea de a explica urgent ce măsuri intenționează să ia pentru a remedia situația. Pierderea a 1,1 miliarde de euro, sumă suspendată la cererea de plată numărul 3 din PNRR, reprezintă un risc major pentru România, având în vedere că proiecte esențiale de investiții pentru comunitățile locale pot fi afectate, iar aici vorbim de investiții în spitale, școli sau digitalizare. Guvernarea, în special poziția de prim-ministru, implică o responsabilitate semnificativă în gestionarea eficientă a fondurilor europene, dar mai ales în implementarea reformelor pentru îndeplinirea jaloanelor. Sub conducerea lui Nicolae Ciucă, în perioada în care deținea funcția de premier, România a atras cu succes 6,3 miliarde de euro din PNRR, respectând jaloanele necesare. Este esențial ca, pe lângă campania electorală actuală, premierul Ciolacu să se concentreze pe finalizarea reformelor asumate în PNRR, pentru ca România să poată beneficia de fondurile europene. Protejarea intereselor unor persoane aflate în funcții publice, în detrimentul intereselor românilor, nu este o soluție acceptabilă”, a transmis deputatul Crușoveanu.

Regimul microîntreprinderilor face parte din jalonul 206, care este inclus în cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2,7 miliartde euro, și rămâne încă în discuție cu Comiisa. Acest jalon vizează revizuirea Codului fiscal ”în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și este finalizată până în T4 2024”, arată jalonul respectiv din PNRR. Numărul microîntreprinderilor românești a scăzut deja la cel mai redus nivel din 2012, a arătat o analiză Profit.ro, însă nici acest nivel nu este suficient pentru a mulțumi Comisia Europeană.

Restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități, limitarea la 1 a numărului de microîntreprinderi în care un actionar poate deține peste 25% și stabilirea plafonului de 500.000 de euro în cazul întreprinderilor legate, au determinat o scădere puternică, cu 81.982 (16,5%), a numărului de firme active care încă aplică acest regim de impozitare, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor primite de la ANAF și Ministerul Finanțelor. Astfel, la începutul lunii mai, numărul de microîntreprinderi active era de 413.466 firme, în scădere de la 495.448 în decembrie. O nouă scădere, deși nu e clar de ce amploare, poate fi înregistrată ca urmare a condiționarii regimului de micro de depunerea situațiilor financiare anuale. Un număr mai mic de microîntreprinderi a fost înregistrat doar la finalul anului 2012.

Guvernul a adus anul acesta o serie de clarificări în ce privește unele restricții impuse microîntreprinderilor (referitor la înreprinderile legate), motiv pentru care a fost necesară amânarea termenului pentru depunerea Declarației 700 (pentru ieșirea din sistemul de impozitare al microîntreprinderilor) la data de 15 aprilie 2024, în loc de 31 martie în mod obișnuit. Situația ulterioară datei de 15 aprilie reflectă impactul restricțiilor introduse de anul acesta.

Numărul total de microîntreprinderi (inclusiv firmele inactive) a coborât cu 73.389, de la 692.440 la finele anului trecut la 619.051 pe data de 22 aprilie (data pentru care ANAF a furnizat Profit.ro datele). Este important de precizat că scăderea cu 81.982 a numărului de microîntreprinderi active (sau cu 73.389 a numărului total de microîntrteprinderi) nu înseamnă că absolut toate aceste firme au fost închise. Situația din anii precedenți arată că o parte semnificativă a microîntreprinderilor care pierd acest regim favorabil de impozitare își continuă activitatea ca plătitori de impozit pe profit.

Reprezentanții Comisiei s-au aflat în martie la București pentru discuții legate de implementarea PNRR, unul dintre jaloanele neîndeplinite care au ridicat cele mai mari probleme fiind cel referitor la reducerea ariei de aplicabilitate a regimului micro. Comisia a considerat că măsurile luate de Guvern nu sunt suficiente pentru a determina o reducere suficientă a numărului de micro. Cele două părți au convenit ca plafonul de venituri anuale în care o firmă trebuie să se încadreze pentru a putea beneficia de impozitare în regim de microîntreprindere să rămână în discuție între experții Comisiei Europene și cei ai României, ca parte a evaluării cererii de plată numărul trei din PNRR. Potrivit informațiilor Profit.ro, reprezentanții Comisiei au adoptat o poziție rigidă în privința reducerii plafonului, aflat la 500.000 de euro, în timp ce Guvernul nu dorește să adopte o astfel de măsură în această perioadă, din cauza alegerilor.

Ceea ce se suspendă se poate încasa într-un termen de 6 luni, dar nu se așteaptă 6 luni, a declarat miercuri Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, referitor la cererea de plată numărul trei. Câciu susține că, marți, Comisia Europeană a comunicat oficial României o evaluare parțial pozitivă asupra cererii de plată numărul trei, o cerere de plată care cuprinde jaloane și ținte aferente trimestrelor 3 și 4, 2022. Conform acestuia, Comisia a informat că din totalul de 74 de jaloane și ținte câte a avut cererea de plată, un număr de 68 de ținte și jaloane sunt îndeplinite, iar șase jaloane nu sunt îndeplinite în totalitate sau sunt parțial îndeplinite.

Este important să cumpănim și să vedem de unde pierdem mai mult. Putem să ne permitem să pierdem o parte din bani sau putem să pierdem foarte mulți bani, ajungând să se dizolve foarte multe întreprinderi mici și mijlocii, spune liderul PNL, Nicolae Ciucă.

„În acest moment deciziile politice au fost luate, iar soluția este una tehnică. Motiv pentru care stafful tehnic de la Partidul Național Liberal va discuta orice subiect legat de cererea de plată numărul 13. Ceea ce vă pot spune în momentul de față este că în calitate de premier, la vremea respectivă conform calendarului, am avut de rezolvat țintele și jaloanele pentru cererile de plată 1 și 2. S-au rezolvat, banii sunt în visterie, aproximativ 6 miliarde de euro”, spune Nicolae Ciucă.

El afirmă că pentru cererea de plată numărul 3 „trebuie să facem în așa fel încât banii, indiferent ce penalitate ne va aplica stafful de la Bruxelles, să intre în visteria statului pentru că sunt cât se poate de bineveniți”. Despre scăderea pragurilor la IMM-uri, președintele liberalilor spune: „Și acum ne opunem coborârii”.

„Este vorba de pierderea 1% din banii alocații jalonului respectiv și trebuie să vedem care sunt efectele. Putem să ne permitem să pierdem o parte din bani sau putem să pierdem foarte mulți bani, ajungând să se dizolve foarte multe întreprinderi mici și mijlocii care în momentul de față au o cifră de afaceri de peste 150 de miliarde de lei. Este important să cumpănim și să vedem de unde pierdem mai mult. Când am preluat guvernul în noiembrie 2021 mi s-a spus că nu mai avem timp pentru cererea de plată numărul 1 și pentru cererea de plată numărul 2. În mai puțin de 3 luni de zile am rezolvat cererea de plată numărul 1 și am avut timp să ne ocupăm și de cererea de plată numărul 2 și am început și cererea de plată. Și jaloanele și țintele din cererea de plată există”, adaugă Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă România va pierde totuși o parte din acești bani e un eșec al coaliției sau e un eșec al premierului, liderul PNL afirmă: „Eu cred că fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea, iar responsabilitatea este a guvernului și a premierului”.