Redevine „bolnavul Europei”: Germania crește subvențiile, iar jumătate dintre germani consideră că nu mai merită să muncești

Merită să lucrezi atunci când beneficiile și ajutoarele sociale cresc prea mult? În Italia, dezbaterea s-a axat mult timp pe criticile la adresa „limitelor” venitului de bază. În Germania, un nou sondaj arată acum că mai mult de jumătate dintre germani consideră că având în vedere planul guvernului de a crește beneficiile sociale, nu merită să lucreze, relatează Avvenire citat de Rador.

Începând de anul viitor subvențiile vor ajunge la 563 de euro pe lună, (acum sunt 502 de euro) pentru peste 5,5 milioane de șomeri, cifră care nu este prea mare, având în vedere nivelul costului vieții în Germania, dar care se alătură costurilor pentru chirie și asigurărilor de sănătate pe care guvernul le acoperă pentru cei care primesc beneficii sociale. Această creștere coincide și cu cea în favoarea familiilor cu venituri mici. În acest caz părinții vor primi până la 635 de euro pe lună pentru primul lor copil și încă 530 de euro pentru fiecare copil. Subvenția actuală se ridica la 250 de euro pe lună pentru fiecare copil.

Într-o țară în care salariul minim este de 12,40 euro pe oră și venitul lunar net este 1.450 de euro, 52% dintre nemți consideră, cel puțin din ceea ce a reieșit dintr-un sondaj INSA pentru Bild, că nu merită să lucrezi cu normă întreagă pentru salariul minim. Un salariu care, conform aceluiași sondaj, nu ar asigura mult mai mult decât ceea ce va ajunge în buzunarele celor care vor primi subvențiile. Doar 45% dintre germani, conform aceluiași sondaj, sunt în favoarea creșterii ajutoarelor sociale.

Germania este din nou „bolnavul Europei”, potrivit lui Hans-Werner Sinn, preşedintele emerit la Institutul Ifo, iar provocările pe care le ridică, în special în ceea ce priveşte strategia energetică a ţării, ar putea fi în avantajul dreptei, din ce în ce mai populare, transmite CNBC. Denumirea „bolnavul Europei” a reapărut în ultimele săptămâni, deoarece producţia manufacturieră continuă să se bâlbâie în cea mai mare economie a regiunii, iar ţara se confruntă cu preţurile ridicate ale energiei. Eticheta a fost folosită iniţial pentru a descrie economia germană în 1998, deoarece a abordat provocările costisitoare ale unei economii post-reunificare.

„Nu este un fenomen pe termen scurt. Are legătură cu industria auto, care este inima industriei germane şi multe lucruri depind de asta”, a spus Sinn vineri, la Forumul Ambrosetti din Italia.

Maşinile au fost principalul produs de export al Germaniei anul trecut, reprezentând 15,6% din valoarea mărfurilor vândute în străinătate, arată datele biroului federal de statistică. Germania a raportat în mai 2022 un deficit de comerţ exterior pentru prima dată în ultimele decenii, în valoare totală de 1 miliard de euro (1,03 miliarde de dolari). Ţara a trecut atunci, pentru scurt timp, de la un excedent comercial la importuri mai mari decât exporturile.

Germania a revenit de atunci la un excedent comercial, care a ajuns la 18,7 miliarde de euro în iunie 2023, potrivit biroului federal de statistică, dar exporturile rămân lente. Sinn a spus că îndoielile investitorilor cu privire la fezabilitatea obiectivelor de sustenabilitate ale Germaniei joacă, de asemenea un rol în descrierea ţării ca „bolnavul Europei”.

O ţintă aflată în prezent în vizorul guvernului german este să devină neutră în carbon până în 2045. Aceste planuri au intrat în atenţie pe măsură ce Europa căuta să se detaşeze de aprovizionarea cu gaze ruseşti în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, iar preţurile au crescut. Unii au descris ambiţiile Germaniei de a se îndepărta de gazele ruseşti ca fiind ”extrem de optimiste”, în special în lumina obiectivelor climatice ale ţării.

Vorbind la Forumul Ambrosetti, Sinn a spus că dependenţa de tehnologii din surse regenerabile, cum ar fi eoliana şi solara, ar provoca „o problemă de volatilitate”, care ar putea pune probleme întreprinderilor.

„Trebuie să umplem [aceste goluri] cu energie convenţională, aşa că este foarte dificil să avem această structură dublă pe care va trebui să o susţinem în viitor. Pe de o parte, energia verde volatilă şi, pe de altă parte, energia convenţională pentru a umple golurile”, a spus el. „Acesta este un cost dublu. Acesta este un cost ridicat al energiei şi nu este bun pentru industrie. Este un curs dificil.”

Germania ar putea pierde între 2% şi 3% din capacitatea sa industrială actuală, pe măsură ce companiile îşi mută operaţiunile în ţări în care gazele şi electricitatea sunt mai ieftine, cum ar fi SUA sau Arabia Saudită, potrivit unei note de cercetare publicate în august de Berenberg. Incertitudinea cu privire la preţurile energiei a contribuit probabil la „o cădere” a încrederii oamenilor de afaceri, a scris în notă Holger Schmieding, economist şef la Berenberg. El a adăugat că „incertitudinea politică actuală şi consternarea cu privire la planurile guvernamentale pe jumătate coapte nu sunt factori structurali care să oprească economia germană pentru mult timp”.

Dar există semne tot mai mari de dezamăgire a publicului în trecerea către o Europă mai durabilă, cu o aşa-numită ”greenlash” care apare pe măsură ce oamenii simt impactul costurilor. Sinn a sugerat că vor exista ramificaţii politice ca urmare a concentrării asupra durabilităţii.

„Există o reacţie în mod clar… Populaţia se orientează acum spre dreapta”, a spus Sinn, referindu-se la popularitatea partidului de dreapta Alternativa pentru Germania, care a câştigat alegerile pentru un consiliu districtual pentru prima dată în iunie.

Șeful Bundesbank infirmă datele economice dezamăgitoare

Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, crede că actuala situaţie slabă a economiei germane este temporară, iar aceasta se află într-o poziţie bună pentru a se redresa, în pofida indicatorilor recenţi ce arată o performanţă lentă, transmite DPA, potrivit Agerpres.

„Germania nu este bolnavul Europei. Cred că este un diagnostic greşit, trebuie să avem mai multă încredere”, a declarat şeful Băncii Centrale a Germaniei, într-un interviu acordat miercuri publicaţiei de afaceri Handelsblatt.

Declaraţiile acestuia vin, însă, pe fondul unor date economice dezamăgitoare, care oferă puţine speranţe de redresare. Institutul pentru Economie Mondială (IfW) şi-a înrăutăţit miercuri previziunile privind evoluţia economiei germane în 2023 şi în 2024, din cauza activităţii industriale slabe, a crizei din construcţii şi a reducerii cheltuielilor de consum. Astfel, PIB-ul Germaniei ar urma să înregistreze un declin de 0,5% anul acesta, după ce în vară IfW estima o scădere cu 0,3%. De asemenea, IfW se aşteaptă la revenirea pe creştere a economiei în 2024, dar redresarea va fi modestă. PIB-ul Germaniei ar urma să înregistreze un avans de 1,3% anul viitor, după ce în vară IfW estima o creştere cu 1,5%.

După ce a ieşit din recesiunea provocată de războiul din Ucraina, Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat o creştere zero în trimestrul al doilea şi analiştii cred că este posibil să stagneze şi în trimestrul al treilea. În condiţiile în care ultimele trei luni din acest an ar urma să aducă o creştere de doar 0,1%, unii analişti au reluat expresia „bolnavul Europei” atribuită Germaniei după reunificarea din 1990.

„Germania simte acum că vechiul model de afaceri industrial nu mai funcţionează”, a apreciat preşedintele IfW, Moritz Schularick.

Acesta a explicat că majorarea dobânzilor afectează economia. Totuşi, şeful Bundesbank este optimist în privinţa perspectivelor.

„Comparativ cu alte state, per asamblu, Germania este într-o situaţie bună şi nu doar în ceea ce priveşte şomajul scăzut şi sustenabilitatea datoriei. Nu trebuie să permitem să fie vorbit de rău conceptul ‘Made in Germany’. Modelul economic german nu este perimat, dar are nevoie de modernizare”, a declarat Nagel.

Acesta a atras atenţia supra necesităţii de a sprijini digitalizarea, gestionarea tranziţiei energetice şi de a face comerţul internaţional mai rezilient.