Răspundere penală pentru cei auditați de Curtea de Conturi. Stelian Ion (USR): „Trebuie să punem capăt sistemului care permite șefilor de instituții să scape de consecințele prejudiciilor aduse fondurilor publice”

O propunere legislativă inițiată ieri de USR, cu susținerea deputatului constănțean Stelian Ion, vizează consolidarea răspunderii penale a conducerii entităților auditate de Curtea de Conturi. Modificarea articolului 64 din Legea nr. 94/1992 promite să pună capăt unui sistem care permite conducătorilor de entități publice să scape cu ușurință de consecințele prejudiciilor aduse fondurilor publice.

Curtea de Conturi a identificat în anul 2024 prejudicii în valoare de 758 milioane lei aduse fondurilor publice. Aceasta este doar vârful aisbergului. Cea mai gravă problemă nu este valoarea prejudiciilor, ci faptul că conducătorii entităților care au cauzat aceste pagube nu sunt recuperați și nici nu urmăresc măsurile necesare de recuperare. Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi reprezintă pilonul fundamental în arhitectura controlului financiar public din România. Articolul 64 instituie o formă de răspundere penală specială pentru conducerea entităților auditate care nu asigură ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.

Deficiența actuală a articolului 64 permite eludarea răspunderii penale printr-un formalism administrativ lipsit de finalitate. Faptul că o măsură este transmisă conducerii unei entități nu înseamnă că va fi pusă în practică. Conducători necooperanți pot ignora cu impunitate ordinele de recuperare, iar sistemul actual nu oferă suficiente instrumente pentru a-i forța să acționeze. Astfel, cum o arată documentul legislativ, există o conjunctură „și” care impune o condiție cumulativă: pentru a se aplica răspunderea penală, trebuie:

Conducătorul să nu asigure ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi

ȘI să nu urmărească măsurile necesare de recuperare a prejudiciului

Aceasta înseamnă că un conducător care pur și simplu refuză să acționeze, dar care „urmărește” formal măsurile (fără a le implementa efectiv), poate scăpa de răspundere penală. Este o cale de evadare perfectă pentru cei care doresc să protejeze interese private în detrimentul fondurilor publice.

Propunerea legislativă a USR, susținută de Stelian Ion, vizează separarea textului în două ipoteze distincte, construind o infracțiune cu conținuturi alternative. Pe de o parte, sancționarea neinițierii procedurilor de recuperare; pe de alta parte, sancționarea neurmăririi efective a acestora. Prin această modificare, se elimină posibilitatea ca organele de conducere să simuleze conformarea prin simplă emitere a unui act formal. Astfel, vor fi acoperite atât pasivitatea inițială, cât și cea ulterioară, necesitând o asemena intervenție fiind recunoscută și în doctrină.

În aceași timp, propunerea legislativă majorează limitele de pedeapsă în condițiile în care sancțiunea actuală este insuficientă pentru a produce un efect real de descurajare. Limitele reduse permit, de regulă, aplicarea unor soluții neprivative de libertate și atrag termene de prescripție scurte, incompatibile cu specificulul controlelor de tip „follow-up”, care intervine la intervale mari de timp. Existând astfel riscul ca faptele să nu mai poată fi sancționate la momentul sesizării organelor judiciare, majorarea limitelor pedeapsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani, eliminând totodată posibilitatea sancționării cu amendă penală, pentru a reflecta gravitatea reală a prejudiciilor și a asigura atât un termen de prescripție adecvat.

Nu în ultimul rând, introducerea interdicției de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public ca pedeapsă complementară răspunde necesității de a corecta sancțiunea penală cu natura și consecințele faptei. În contextul în care infracțiunea vizează tocmai exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de gestionare a fondurilor publice, îndeportarea temporară de la exercitarea unor astfel de funcții are un rol preventiv clar, limitând riscul reiterării unor comportamente similare și contribuind la creșterea responsabilității în sectorul public. Deputatul constănțean USR Stelian Ion susține această propunere legislativă, recunoscând necesitatea unei reformări a sistemului de control și responsabilizare a conducerii entităților publice. Poziția sa reflectă angajamentul USR de a lupta împotriva corupției și a risipei fondurilor publice.

Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută în plenul parlamentar. Adoptarea acestei modificări ar marca un pas important în consolidarea statului de drept și în protecția fondurilor publice împotriva abuzurilor și neglijenței conducerii entităților auditate.