PSD ar vrea schimbarea măsurilor fiscale. Bolojan, după discuțiile tensionate cu sindicatele: „Vreau respect!” – VIDEO

Guvernul își va angaja răspunderea pe măsurile fiscale luni. Astăzi, premierul Ilie Bolojan a avut noi discuții cu sindicatele și patronatele. Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor. Participanții au discutat despre măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul Ilie Bolojan a avut vineri, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, asupra măsurilor guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea credibilității economice a României. Conform Guvernului, partenerii sociali au analizat soluțiile cuprinse în proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare și efectul economic și social al aplicării acestora.

„Promovăm, în prima etapă și în perioada imediat următoare, o serie de măsuri structurale pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor. Este extrem de important să câștigăm credibilitatea în relația cu Comisia Europeană, cu investitorii și cu finanțatorii noștri. Acest prim pachet de măsuri va fi discutat în ședința ECOFIN din 8 iulie. Este esențial să stabilizăm într-un timp cât mai scurt relația cu piețele, iar până la sfârșitul lunii iulie să venim cu al doilea pachet de soluții, care va însemna îndeplinirea jaloanelor din PNRR și ne va permite accesarea fondurilor europene aferente cererii de plată numărul 4”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

ARVE

În cadrul consultărilor, reprezentanții patronatelor „au subliniat importanța stabilității și predictibilității fiscale, a consolidării măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a eficienței cheltuirii banilor publici, a debirocratizării și a promovării turismului românesc.” Reprezentanții sindicatelor au prezentat propriile analize privind impactul aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, cu accent asupra modificărilor referitoare la domeniul educației.

Reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor și patronatelor vor continua dialogul social, în contextul actual, care impune aplicarea unor măsuri structurale de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a veniturilor, în scopul îmbunătățirii credibilității economice a României și asigurării stabilității economice.

„Vreau să avem o colaborare bazată pe respect pentru a lua decizii bune pentru România”, a afirmat prim-ministrul.

Guvernul a propus partenerilor sociali să-și desemneze reprezentanți în grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor două pachete de măsuri ce vor fi promovate în scopul reducerii deficitului bugetar, au precizat reprezentanții Executivului.

O nouă rundă de consultări a avut loc vineri, la Palatul Vicoria, între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții patronatelor și sindicatelor din cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. În cadrul discuțiilor au fost analizate soluțiile cuprinse în proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare și efectul economic și social al aplicării acestora. Șeful Guvernului a anunțat, totodată, că acest prim pachet de măsuri fiscale va fi discutat în ședința ECOFIN din 8 iulie. Mai mult, până la finalul lunii iulie guvernanții vor veni cu al doilea pachet de măsuri, a mai spus Bolojan.

Guvernul a propus partenerilor sociali să-și desemneze reprezentanți în grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor două pachete de măsuri ce vor fi promovate în scopul reducerii deficitului bugetar.

„Cel mai târziu marți să intrăm pe procedură parlamentară de angajare a răspunderii”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că cel mai târziu marți, când este data ședinței Ecofin, să se intre pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumarea răspundării pe proiectul privind Legea Austerității, scrie Mediafax.

Premierul Ilie Bolojan a avut vineri, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, asupra măsurilor guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar şi creşterea credibilităţii economice a României, el afirmând că este extrem de important să câştigăm credibilitatea în relaţia cu Comisia Europeană, cu investitorii şi cu finanţatorii noştri iar acest prim pachet de măsuri va fi discutat în şedinţa ECOFIN din 8 iulie. Guvernul a propus de asemenea partenerilor sociali să-şi desemneze reprezentanţi în grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor două pachete de măsuri ce vor fi promovate în scopul reducerii deficitului bugetar.

„În toamnă, românii vor ieși în stradă”

Sindicatele s-au întâlnit cu Ilie Bolojan la Guvern și, în urma negocierilor eșuate, au decis începerea strângerii de semnături pentru declanșarea grevei generale. Liderul Cartel ALFA, Bogdan Hossu, a declarat că, în toamnă, românii vor ieși în stradă.

„Din punct de vedere al grevei generale am început procedura de strângere de semnături. Există o procedură pe care trebuie să o respectăm ca atare. Este o chestiune de calendar. Tehnic, aceia cărora li s-a tăiat sporul de condiţii vătămătoare acum sunt revoltaţi şi acţionează în stradă”, a spus Hossu, transmite Agerpres.

Potrivit acestuia, efectele financiare ale măsurilor şi creşterea preţului la energie se vor vedea în septembrie.

„Considerăm că explozia maximală va fi probabil la începutul lui septembrie pentru că se vor acumula mai multe efecte financiare. Unul dintre efecte se va vedea la începutul lui august, acela privind creşterea preţului la energie electrică şi care va avea ca impact creşterea tuturor preţurilor, în principal a preţurilor de consum. Al doilea efect va fi chiar actul normativ (privind măsurile de austeritate – n.r.) pe care, luni, îşi asumă Guvernul răspunderea, care va creşte TVA şi care va avea ca efect tot creşterea preţurilor. Cumulat, tăierea sporurilor, creşterea preţurilor, a celor la energie va duce la o scădere a puterii de cumpărare medie între 32%-40%, ceea ce înseamnă că marea majoritate a populaţiei, care va suporta greu acest impact, va ieşi în stradă şi iar manifestările respective vor fi mai violente, să spunem aşa”, a afirmat liderul Cartel ALFA.

CES a dat aviz negativ măsurilor de austeritate propuse de guverul Bolojan

Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ măsurilor de majorare a TVA și a de creștere a accizelor. De fapt, întreg pachetul fiscal pregătit de Guvernul Bolojan a primit aviz negativ, care însă nu va afecta adoptarea lui, fiindcă executivul va merge oricum pe angajarea răspunderii, iar avizul CES e unul pur consultativ. Împotriva măsurilor sunt și patronatele.

Astăzi, măsurile vor fi discutate în ședință de guvern.

1. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.

2 Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.)

Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; Livrarea apei pentru irigații în agricultură; Livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă și de canalizare.

3 Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărți, cultură, energie, lemne de foc)

Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: Livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; Livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; Servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității.

4 Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%

Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: Servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; Livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; Servicii care permit accesul la târguri; Servicii care permit accesul la evenimente sportive.

5 Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.)

Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: Produse energetice și electricitate; Alcool și băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse cu conținut ridicat de zahăr.

6 Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON

Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună.

7 Impozit suplimentar pe sectorul bancar

Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri.

8 Impozit suplimentar pe jocurile de noroc

Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).

9 Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente)

Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.

10 Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită)

Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.

11 Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale)

Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).

12 Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale

Se propun reforme structurale pentru autoritățile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcție de populație, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).

13 Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale)

Măsurile includ: reducerea treptată a subvențiilor bugetare, în special pentru companiile cu pierderi; reducerea cheltuielilor operaționale ineficiente prin restructurarea activităților neprofitabile; continuarea profesionalizării guvernanței corporative; transparență sporită a operațiunilor comerciale și maximizarea profiturilor și a dividendelor plătite la bugetul de stat.

14 Reforma instituțiilor publice autofinanțate

Se propun măsuri pentru a spori disciplina fiscală, inclusiv: o supraveghere bugetară mai strictă; raționalizarea și reducerea cheltuielilor operaționale curente; reorganizarea și regionalizarea structurilor teritoriale; reducerea personalului TESA și externalizarea funcțiilor de suport; restricții privind creșterile salariale în instituțiile cu niveluri salariale nejustificat de mari.

15 Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale)

Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.

16 Impozit pe dividende (16%)

Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.

17 Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață

Începând cu 2026, impozitarea proprietăților pentru persoanele fizice se va baza pe valoarea de piață a activelor imobiliare. Se preconizează că reforma va duce la o dublare a veniturilor din impozitul pe proprietate de la persoane fizice.

18 Impozitare de mediu – reformă PNRR

Guvernul va implementa o reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.

19 Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR

România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an.

20 Redevențe și monetizarea activelor statului

Redevențele vor fi revizuite și actualizate, în special la expirarea contractelor actuale, pe baza indicelui de inflație. În plus, se vor implementa măsuri pentru a spori valoarea activelor deținute de stat.

21 Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale

Se va aplica o înghețare generală a salariilor în întregul sector al administrației publice. Simultan, se va aplica o înghețare a tuturor drepturilor de asistență socială, inclusiv a tuturor categoriilor de pensii publice (atât contributive, cât și necontributive), indemnizații și alte beneficii sociale, care vor rămâne la nivelurile de plată din anul 2025.

22. Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate)

Se inițiază procesul de reorganizare a ministerelor, a instituțiilor subordonate și a structurilor descentralizate. Reorganizarea va include consolidarea entităților cu responsabilități similare, regionalizarea funcțiilor administrative și reducerea numărului de organisme descentralizate.

23 Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță

Se propune o restructurare a politicii privind voucherele de vacanță, acestea urmând a fi acordate exclusiv angajaților din sectorul public cu venituri lunare brute de până la 6.000 RON. Utilizarea voucherelor va fi restricționată la perioada de extrasezon (în afara intervalului iunie-august).

PSD anunță că vrea să schimbe măsurile

PSD respinge vineri invocarea aşa-zisei „grele moşteniri” lăsată de guvernarea precedentă şi anunţă că va propune în Coaliţiei, în perioada următoare, o serie de măsuri consistente pentru o tăiere drastică a privilegiilor şi sinecurilor, precizând că trebuie acţionat de sus în jos. PSD acuză că în momentul intrării la guvernare, la finalul anului 2021, deficitul bugetar era de 7,1% din PIB (după 9,2% în 2020), ca urmare a dezastrului economic şi a dobânzilor împovărătoare la împrumuturile iresponsabile din timpul guvernărilor de dreapta, când datoria publică a crescut cu peste 13% din PIB.

PSD anunţă într-un comunicat oficial că denunţă tentativa de manipulare a opiniei publice prin aserţiunea că problemele bugetare din prezent ar fi fost provocate de deficitul înregistrat anul trecut.

”Este o distorsionare rudimentară a realităţii, prin invocarea unei aşa-zise „grele moşteniri” menite să justifice măsurile de austeritate din prezent. În primul rând PSD nu a guvernat singur, nici în 2024 şi nici în anii anteriori. Deci invocarea „grelei moşteniri” ce ar proveni de la o guvernare din care ai fost parte este total inadecvată şi chiar dezonorantă”, spune formaţiunea.

PSD reaminteşte că ”în momentul intrării la guvernare, la finalul anului 2021, deficitul bugetar era de 7,1% din PIB (după 9,2% în 2020), ca urmare a dezastrului economic şi a dobânzilor împovărătoare la împrumuturile iresponsabile din timpul guvernărilor de dreapta, când datoria publică a crescut cu peste 13% din PIB”.

”Din cauza acelor împrumuturi dobânzile plătite ulterior de guvern au crescut cu 61%, de la 18 miliarde în 2021, la 29 de miliarde în 2022, ceea ce a pus o presiune enormă pe deficitul bugetar. Jumătate din împrumuturile din guvernarea PSD-PNL au fost folosite pentru a rostogoli datoriile făcute anterior. Totodată, trebuie amintit că preluarea conducerii guvernului de către PSD a avut loc în contextul grevei generale din Învăţământ şi pe fondul unor presiuni sindicale multiple pentru acordarea de beneficii şi de majorări salariale. Atunci presiunile veneau din partea aceloraşi sindicate care azi contestă măsurile de austeritate”, menţionează PSD. PSD mai arată că, în pofida acestor dificultăţi, guvernul condus de PSD a reuşit să asigure o gestionare responsabilă a economiei, iar banii împrumutaţi în această perioadă au fost folosiţi pentru dezvoltarea României şi în beneficiul cetăţenilor: ”Investiţiile publice s-au dublat ajungând anul trecut la un nivel record de 120 de miliarde de lei, adică aproape 80% din deficitul bugetar din 2024 şi mai mari decât deficitul bugetar primar de 116 miliarde lei, înregistrat în anul 2024. Cu aceşti bani s-au construit autostrăzi şi căi ferate într-un ritm record, s-a început construcţia celor mai mari spitale din România, şi s-au susţinut cele mai mari investiţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale”, afirmă social-democraţii.

În comunicat se menţionează că, în pofida constrângerilor din PNRR Guvernul condus de PSD a protejat mediul de afaceri şi a încurajat investiţiile private întorcând în economie, prin scheme de ajutor, subvenţii şi garanţii, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. PIB-ul României a crescut cu aproape 50%, salariile s-au majorat, inclusiv în mediul privat, iar puterea de cumpărare din România a egalat-o pe cea din Polonia şi a depăşit-o pe cea din Ungaria, Slovacia, Croaţia, Grecia, Bulgaria şi Letonia.

”Şomajul a ajuns la cele mai mici cote, iar România a înregistrat cel mai mare număr de salariaţi din ultimele două decenii. Cu PSD la guvernare, salariul mediu a crescut cu 56%, salariul minim cu 76%, iar pensia medie cu 75%. Pe acest fond a avut loc consolidarea clasei de mijloc din România, fapt ce poate fi constatat în creşterea economiilor populaţiei cu peste 38% în anul 2024! Iar potrivit Eurostat numărul românilor aflaţi în risc de sărăcie extremă s-a redus cu 1,28 de milioane. Nu în ultimul rând, anul trecut a avut loc cea mai amplă reformă socială din România care a pus baze echitabile pentru toate pensiile din sistemul public. Iar cei care insinuează că majorările de pensii ar fi fost iresponsabile să ţină cont că această reformă a fost realizată în colaborare directă cu Banca Mondială şi Comisia Europeană şi a fost asumată politic de toate partidele aflate acum la guvernare, inclusiv de PNL, USR şi UDMR care au introdus recalcularea pensiilor ca jalon în PNRR”, spune PSD.

PSD completează că a propus atunci o altă abordare decât cea propusă românilor în aceste zile. ”Am demonstrat că putem obţine dezvoltare şi creşteri de venituri la buget prin stimularea economiei. Am crezut şi credem în modernizarea economiei, în investiţii publice şi private, care creează locuri de muncă bine plătite. Am crezut şi credem că trebuie protejată puterea de cumpărare a românilor”, explică formaţiunea.

PSD anunţă că va propune în Coaliţie, în perioada următoare, o serie de măsuri consistente care va cuprinde o tăiere drastică a privilegiilor şi sinecurilor.

”Trebuie acţionat de sus în jos, dacă vrem să trecem cu bine peste această perioadă dificilă pentru economia României”, mai precizează PSD.