Numărul persoanelor ucise în protestele violente din Iran a crescut alarmant, depășind pragul de 500 de morți, potrivit Human Rights Activists News Agency, organizație cu sediul în Statele Unite, potrivit mediafax.ro.Demonstrațiile, declanșate la finalul lunii decembrie pe fondul prăbușirii monedei naționale, rialul, au intrat în a treia săptămână și reprezintă cea mai serioasă provocare la adresa regimului de la Teheran din ultimii ani.
Organizația pentru drepturile omului a anunțat că cel puțin 544 de persoane au murit în urma protestelor violente, față de 116 raportate cu o zi înainte. Alte 579 de decese sunt încă în curs de verificare, ceea ce ar putea ridica bilanțul total la peste 1.100 de victime. De asemenea, peste 10.600 de persoane au fost arestate și transferate în penitenciare. Potrivit aceleiași surse, majoritatea victimelor din protestele violente din Iran au fost ucise cu muniție reală sau gloanțe de tip pellet, multe dintre focuri fiind trase de la mică distanță. Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu zeci de saci mortuari la un institut medico-legal din Teheran, susținând că victimele ar fi fost ucise de „teroriști înarmați”. În paralel, rudele victimelor s-au adunat în fața centrului medico-legal Kahrizak pentru a-și identifica apropiații decedați, în timp ce autoritățile mențin un blackout informațional în toate cele 31 de provincii ale țării.
În contextul escaladării protestelor, președintele american Donald Trump a declarat că ia în calcul „opțiuni foarte puternice” și că armata SUA analizează situația. El a avertizat că orice represalii din partea Teheranului vor fi întâmpinate cu lovituri „la niveluri nemaiîntâlnite”. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat situația cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar potrivit Reuters, cei doi ar fi abordat inclusiv posibilitatea unei intervenții americane. Israelul se află în stare de alertă, temându-se de o eventuală escaladare regională.
În replică, președintele parlamentului iranian, Mohammad Baagher Qalibaf, a avertizat că bazele americane și teritoriul israelian vor deveni „ținte legitime” în cazul unei intervenții militare. Declarațiile au fost însoțite de scandări „Moarte Americii” în parlamentul de la Teheran. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că este dispus să asculte nemulțumirile populației și să rezolve problemele economice, însă a acuzat „teroriști” susținuți din exterior de violențe și distrugeri. El a îndemnat populația să se distanțeze de „instigatori” și „grupări violente”.
Fuge ayatollahul din Iran?
Zvonurile devin invariabil una dintre principalele surse de neliniște publică. Granița dintre știri și speculații poate deveni rapid neclară, iar rețelele sociale pot contribui la răspândirea rapidă a informațiilor false. Euronews analizează unele dintre cele mai virale zvonuri legate de protestele din Iran.
Zvonurile s-au răspândit în mod deosebit în cele două săptămâni de proteste în masă din Iran. Multe dintre aceste zvonuri provin de la utilizatori anonimi de pe platformele de socializare și sunt preluate de mass-media, doar pentru a face titluri. Și, deși unele dintre aceste zvonuri conțin un element de adevăr, ele ar trebui, în general, privite cu scepticism și investigate amănunțit pentru a se verifica credibilitatea lor.Acest articol va analiza câteva exemple de zvonuri care au galvanizat utilizatorii de social media și au circulat intens pe diverse platforme în ultimele două săptămâni.
Pe 7 ianuarie, utilizatori anonimi de pe rețelele de socializare au afirmat că lingouri de aur au fost transferate din Republica Islamică Iran în Rusia, fără a oferi detalii, susținând că oficialii iranieni se pregăteau să fugă din țară. Lingourile urmau să continue să finanțeze stilul lor de viață „extravagant” la Moscova, în cazul în care protestatarii ar fi reușit să răstoarne guvernul teocratic, aflat la putere din 1979, scrie Euronews. Tom Tugendhat, legislator britanic și fost ministru al securității, a dat o explicație în Parlament cu privire la ceea ce el a numit „ayatollahii care se pregătesc să lupte și să fugă”. El a solicitat ministrului de externe Yvette Cooper să explice rapoartele privind prezența unui avion rus la Teheran, care, potrivit lui, se află acolo pentru „modelarea mediului de securitate și operațional”. El a mai afirmat că au fost publicate rapoarte privind transferul de active iraniene către diverse destinații, folosind acest lucru ca argument pentru a-și susține ipoteza privind o înlăturare iminentă.
În ciuda acestor rapoarte, nu există încă dovezi care să susțină că lingouri de aur au fost efectiv transferate din Iran în Rusia, iar acest lucru nu a fost confirmat de nicio sursă independentă.Unele dintre aceste rapoarte se bazează pe evenimente care au avut loc anterior în țări cu circumstanțe similare cu Iranul, unde un „dictator” a fugit din țară după ce a asistat la proteste. De exemplu, s-a raportat că Bashar al-Assad a transferat sume mari de bani și aur în Rusia când a fugit din Siria, după ce o rebeliune surpriză, condusă de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), a răsturnat guvernul său la începutul lunii decembrie 2024.
În plus, potrivit rapoartelor, Mohammad Reza Pahlavi, ultimul șah al Iranului, a scos din țară milioane de dolari în numerar și aur când a plecat pe 26 decembrie 1978, în timpul Revoluției Islamice. Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a călătorit în Liban în cadrul turneului său regional. S-a raportat că, în această călătorie, el și-a dus soția și copilul mic la Beirut, contrar practicii sale obișnuite.Acest incident a stârnit o serie de speculații cu privire la pregătirile diplomatului iranian de vârf de a părăsi țara.Desigur, având în vedere starea actuală a relațiilor dintre Teheran și Beirut și primirea pe care a avut-o în Liban, nu este clar dacă emigrarea în Liban ar fi o opțiune viabilă pentru el în cazul în care regimul ar fi răsturnat.Cu toate acestea, Araghchi s-a întors în Iran după încheierea călătoriei sale și sâmbătă, unde l-a primit pe omologul său omanez, Sayyid Badr Hamad Al Busaidi, la Ministerul Afacerilor Externe din Teheran, și a purtat discuții bilaterale.
O altă știre care a primit o mare atenție în ultimele zile a fost raportul Times despre fuga lui Khamenei.Prestigiosul mijloc de informare britanic a raportat în articolul său că liderul suprem al Republicii Islamice ar fugi în Rusia în cazul în care tulburările interne s-ar intensifica, pentru a evita capturarea.Raportul nu a furnizat însă detalii verificabile, afirmând că, în cazul în care ayatollahul ar simți o defecțiune în cadrul armatei, Gărzii Revoluționare sau altor forțe de securitate, ar părăsi țara pentru Rusia, însoțit de un cerc restrâns de colaboratori apropiați.Deși raportul a fost publicat de o publicație de renume, nu există, cel puțin pentru moment, niciun semn care să confirme această afirmație.În plus, Khamenei a ținut vineri un discurs în fața susținătorilor săi, în care a insistat că „nu va ceda” în fața protestelor.Posibilitatea și speculațiile că liderul iranian ar putea lua o astfel de decizie în cazul intensificării protestelor împotriva guvernului par puțin probabile.Un cont anonim de pe platforma de socializare X a publicat, de asemenea, o postare cu o imagine a lui Khamenei, susținând că acesta a fost rănit în timp ce fugea spre aeroport.Această postare a atras atenția celor dornici să audă astfel de știri. Cu toate acestea, realitatea este că nu există informații credibile sau fiabile care să indice că un astfel de incident a avut loc.În ultimii ani, liderii Ucrainei și Siriei, în urma protestelor interne, au decis să fugă din țară și să caute refugiu în brațele lui Vladimir Putin, președintele Rusiei.
Emmanuel Rastegar, jurnalist și scriitor iranian-francez, a afirmat la postul de televiziune francez Channel 1 că familia președintelui Adunării Consultative Islamice, Mohammad-Bagher Ghalibaf, încearcă să obțină vize franceze.Potrivit jurnalistului, aceste persoane încearcă să obțină vize pentru familiile lor prin intermediul unui avocat iranian-francez din Paris.Cu toate acestea, el nu a furnizat niciun detaliu cu privire la afirmația sa, invocând doar faptul că Franța l-a găzduit pe Ruhollah Khomeini – fondatorul Republicii Islamice – înainte de Revoluția Iraniană din 1979, ca motiv pentru alegerea Franței.Această afirmație vine într-un moment în care este puțin probabil ca Franța să fie considerată o țară gazdă sigură pentru înalții oficiali iranieni.
Dacă ar avea loc o schimbare în Iran și guvernul ar fi într-adevăr răsturnat, este puțin probabil ca statul membru al UE să găzduiască liderii guvernamentali cu care a avut numeroase probleme în ultimele două decenii.În ultimii ani, Canada a fost o destinație preferată pentru familiile oficialilor iranieni, iar o parte dintre aceștia, sau membrii familiilor lor, au obținut rezidența canadiană.Cu toate acestea, în ceea ce privește solicitarea de viză franceză de către Ghalibaf, până în prezent nu a fost publicat niciun raport credibil de către vreun organism guvernamental francez sau surse de încredere care să confirme validitatea acestei afirmații.La o zi după publicarea acestui raport, Centrul Media al Adunării Consultative Islamice a descris aceste rapoarte ca fiind „false și mincinoase” și a criticat „dușmanii străini” pentru că exploatează cererile legitime ale poporului, pentru a incita la haos și tulburări.Cu toate acestea, simpla negare de către parlamentul iranian nu înseamnă că un astfel de raport este fals și este în continuare necesară o anchetă suplimentară și clarificări din partea autorităților competente.
Deși răspândirea unor astfel de zvonuri poate avea scopul de a încuraja mai mulți protestatari să iasă în stradă, unii consideră că o analiză a mișcării de protest din ultimele decenii a arătat că astfel de politici beneficiază în general guvernul și dăunează protestatarilor.De exemplu, în timpul protestelor din 2009, deși forțele represive au ucis mulți protestatari, rapoartele exagerate despre moartea anumitor persoane de către unii utilizatori rău intenționați au determinat chiar și unele mass-media de renume să republice aceste știri fără o verificare atentă.După ce s-a format un val semnificativ de știri, oficialii iranieni au publicat documente care arătau că acele rapoarte erau false.Acesta a fost un eveniment care a fost probabil un scenariu fabricat de guvern încă de la început, oficialii guvernului iranian creând în mod deliberat știri false pentru a fi preluate de mass-media, astfel încât, după ce falsitatea lor a fost dezvăluită, să poată discredita public acele mass-media.În acest articol, Euronews a raportat doar câteva zvonuri care au circulat recent pe rețelele de socializare și nu le susține în niciun fel.
Trump, anunț exploziv la bordul Air Force One
Preşedintele american, Donald Trump a declarat duminică că armata americană studiază „opţiuni foarte puternice” în ceea ce priveşte Iranul, într-un moment în care temerile privind o represiune mortală a mişcării de protest din ţară se intensifică, informează AFP, citat de AGERPRES.
„Analizăm problema foarte serios. Armata analizează problema şi noi studiem opţiuni foarte puternice. Vom lua o decizie”, le-a declarat preşedintele american jurnaliştilor la bordul Air Force One.
Donald Trump a declarat duminică faptul că liderii iranieni – care se confruntă în prezent cu proteste soldate cu victime şi cu tensiuni cu Statele Unite – l-au sunat sâmbătă pentru a negocia, relatează CNN, citat de news.ro. De asemenea, Trump spune că administraţia analizează diferite opţiuni pentru a răspunde protestelor din Iran.
„Au sunat ieri”, a spus Trump. „Iranul a sunat pentru a negocia.”„Liderii Iranului vor să negocieze”, a continuat el. „Cred că s-au săturat să fie bătuţi de Statele Unite. Iranul vrea să negocieze cu noi.”
Declaraţiile lui Trump vin la câteva zile după ce preşedintele le-a spus reporterilor că, dacă Teheranul va recurge la violenţe grave împotriva protestatarilor, SUA se vor „implica”.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat în repetate rânduri în ultimele zile că va interveni şi i-a avertizat pe conducătorii Iranului să nu folosească forţa împotriva demonstranţilor. Sâmbătă, Trump a declarat că SUA sunt gata să ajute. Sursele, care au fost prezente la consultările privind securitatea din Israel în weekend, nu au oferit detalii despre ce înseamnă în practică starea de alertă maximă a ţării. Israelul şi Iranul au purtat un război de 12 zile în iunie, în care SUA s-au alăturat Israelului în lansarea de atacuri aeriene. Într-o convorbire telefonică de sâmbătă, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi secretarul de stat american Marco Rubio au discutat despre posibilitatea unei intervenţii americane în Iran, potrivit unei surse israeliene care a asistat la discuţie. Un oficial american a confirmat că cei doi oficiali au vorbit, dar nu a spus ce subiecte au discutat.
Israelul nu a semnalat dorinţa de a interveni în Iran, în contextul protestelor care cuprind această ţară, tensiunile dintre cei doi inamici fiind ridicate din cauza îngrijorărilor israeliene cu privire la programele nuclear şi de rachete balistice ale Iranului. Într-un interviu acordat publicaţiei The Economist şi publicat vineri, Benjamin Netanyahu a declarat că ar exista consecinţe oribile pentru Iran dacă ar ataca Israelul. Făcând aluzie la proteste, el a spus: „În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran.”
Starlink-ul lui Elon Musk este la pământ
În Iran este în curs de desfășurare o adevărată revoluție, dar regimul condus de ayatollahul Ali Khamenei răspunde extrem de dur. Pe lângă violențele care au loc în stradă, care au adus deja peste 500 de morți, regimul lucrează și pentru a opri manifestanții să arate lumii întregi atrocitățile care au loc în Iran.
Iranul a folosit pentru prima dată bruiajul militar pentru a bloca internetul prin satelit Starlink, extinzând întreruperea internetului la nivel național dincolo de rețelele interne.În câteva ore, peste 80% din traficul Starlink din Iran a fost dat jos, blocând astfel modul prin care protestatarii și activiștii arătau întregii lumi atrocitățile care au loc.
Iranul transmite că este pregătit atât pentru confruntare militară, cât și pentru negocieri, în contextul escaladării tensiunilor cu Statele Unite și al protestelor interne. Declarațiile vin după ce Donald Trump a amenințat cu o intervenție militară pentru a-i proteja pe manifestanții iranieni, potrivit AFP și Reuters, conform AGERPRES.
„Republica islamică Iran nu doreşte războiul, dar este pe deplin pregătită pentru război”, a declarat luni ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, după ameninţările lui Donald Trump că va interveni militar pentru a-i proteja pe manifestanţi.
„Suntem de asemenea pregătiţi pentru negocieri, dar aceste negocieri trebuie să fie echitabile, cu drepturi egale şi bazate pe respect reciproc”, a adăugat el.
Tot luni, purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmaeil Baghaei a declarat că „liniile de comunicare” între Teheran şi Washington sunt deschise, precum prin trimisul special al SUA sau intermediari tradiţionali ca Elveţia, potrivit Reuters.
Trump a declarat, duminică, că Iranul a cerut să negocieze în privinţa programului său nuclear. Baghaei a mai spus că au fost trimise „mesaje contradictorii” care au provocat ambiguitate, dar că Iranul rămâne angajat faţă de diplomaţie.
Între timp, tăierea accesului la internet impusă de autorităţi în Iran pe 8 ianuarie durează deja de trei zile şi jumătate, a precizat luni ONG-ul Netblocks care monitorizează securitatea cibernetică, citat de AFP.
„În timp ce Iranul se trezeşte pentru a începe o nouă zi, pana naţională de internet a depăşit 84 de ore”, a informat ONG-ul, precizând totuşi că măsura poate fi ocolită utilizând un radio cu unde scurte, o conexiune la o reţea celulară din apropiere de frontierele ţării sau la reţeaua de sateliţi Starlink şi telefoane prin satelit.
Reza Pahlavi, fiul fostului şah al Iranului, face un apel urgent către forţele de securitate iraniene
Reza Pahlavi, fiul fostului şah al Iranului şi figură marcantă a opoziţiei iraniene în exil în Statele Unite, a făcut apel duminică către forţele de securitate iraniene să „se alăture poporului”, în timp ce guvernul încearcă să reprime un amplu val de proteste, informează AFP, citat de news.ro.
„Angajaţii instituţiilor publice, precum şi membrii forţelor armate şi de securitate au o alegere de făcut: să fie de partea poporului şi să devină aliaţi ai naţiunii sau să devină complici ai ucigaşilor poporului – şi să poarte ruşinea şi condamnarea eternă a naţiunii”, a scris Reza Pahlavi pe contul său de X.
Adresându-se cetăţenilor iranieni „din afara Iranului”, el a subliniat că „toate ambasadele şi consulatele iraniene aparţin poporului iranian”, făcând apel ca acestea „să fie împodobite cu drapelul naţional al Iranului”, făcând referire la steagul folosit de fosta monarhie iraniană, îndepărtată de revoluţia islamică din 1979, în locul celui al Republicii Islamice.
Sâmbătă, la Londra, sute de persoane au manifestat în faţa ambasadei Iranului, iar un bărbat a reuşit să se caţere pe balconul clădirii pentru a înlocui pentru scurt timp drapelul Republicii Islamice cu un steag din perioada monarhiei. Îngrijorările cresc în legătură cu o represiune brutală în Iran, izolat de restul lumii prin blocarea internetului, după noi manifestaţii de amploare împotriva puterii, în cadrul unei mobilizări fără precedent din ultimii trei ani.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google