Protestele continuă în Iran, se vorbește despre un masacru. Mesajul lui Netanyahu: „Vom deveni din nou parteneri!”

Protestatarii înverșunați au continuat să iasă în stradă în weekend, în Iran, sfidând o represiune tot mai severă din partea autorităţilor împotriva unei mişcări de protest în creştere, relatează The Guardian, citat de news.ro. Oprirea internetului, impusă de autorităţi joi, i-a izolat în mare parte pe protestatari de restul lumii, însă videoclipurile care au reuşit să iasă din ţară arată că mii de oameni au demonstrat în Teheran în noaptea de vineri spre sâmbătă. Aceştia au scandat „Moarte lui Khamenei”, referindu-se la liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, şi „Trăiască şahul”.

Noi proteste au izbucnit sâmbătă seara târziu, oamenii adunându-se într-un cartier din nordul Teheranului, potrivit unui videoclip verificat de AFP. Înregistrările video arată artificii lansate deasupra pieţei Punak din Teheran, în timp ce demonstranţii băteau în oale şi scandau lozinci în sprijinul dinastiei Pahlavi, înlăturată după Revoluţia Islamică din 1979.Mulţimi de protestatari au mărşăluit şi pe străzile oraşului Mashhad, în timp ce focuri ardeau în jurul lor – un gest de sfidare în oraşul natal al lui Khamenei, care i-a numit pe protestatari„vandali” şi a acuzat SUA că alimentează nemulţumirile.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat în mod repetat cu intervenţia în cazul în care autorităţile iraniene vor ucide protestatari, declaraţii care au stârnit reacţii furioase la Teheran. Vineri, el a spus că autorităţile iraniene sunt „în mare pericol”, adăugând: „Mai bine nu începeţi să trageţi, pentru că şi noi vom începe să tragem”.

Sâmbătă seară, Trump a declarat că Statele Unite sunt „gata să ajute”, în contextul în care protestatarii se confruntă cu o represiune tot mai dură din partea autorităţilor Republicii Islamice.„Iranul priveşte către LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris Trump într-o postare pe reţeaua sa socială Truth Social, fără a oferi detalii suplimentare.

Autorităţile au avertizat populaţia să nu participe la protestele de sâmbătă. Procurorul general al ţării, Mohammad Mahvadi Azad, a declarat că oricine va face acest lucru va fi considerat „duşman al lui Dumnezeu”, o acuzaţie pedepsită cu moartea. Televiziunea de stat a precizat ulterior că inclusiv cei care îi ajută pe protestatari ar putea fi acuzaţi în acest sens. În ciuda represiunii, erau planificate noi proteste pentru weekend.

Reza Pahlavi, fiul aflat în exil al fostului şah al Iranului, i-a îndemnat pe protestatari să iasă în stradă sâmbătă şi duminică şi să preia controlul oraşelor lor. Pahlavi, devenit o figură tot mai populară în actualul val de proteste, le-a cerut oamenilor să arboreze steagul „leul şi soarele”, folosit înainte de 1979, în timpul domniei tatălui său.

„Scopul nostru nu mai este doar să ieşim în stradă. Scopul este să ne pregătim să preluăm centrele oraşelor şi să le menţinem sub control”, a spus el, promiţând că se va întoarce în Iran în curând.

Blocarea continuă a internetului şi a reţelelor de telefonie mobilă face dificilă estimarea dimensiunii protestelor de către presa internaţională. Acestea sunt cele mai mari demonstraţii din Iran din ultimii ani şi reprezintă o provocare serioasă pentru regim. Totuşi, puţinele videoclipuri care au reuşit să iasă din ţară, precum şi mărturiile activiştilor care au reuşit să evite blocajul folosind sistemul de sateliţi Starlink, vorbesc despre protestatari furioşi şi o reacţie extrem de dură a poliţiei.„Ne ridicăm pentru o revoluţie, dar avem nevoie de ajutor. Lunetişti au fost poziţionaţi în spatele zonei Tajrish Arg [un cartier bogat din Teheran]”, a declarat un protestatar din Teheran pentru The Guardian, prin mesaje text sporadice trimise via Starlink. Acesta a spus că mulţi oameni au fost împuşcaţi în diferite părţi ale oraşului, adăugând: „Am văzut sute de trupuri”.

The Guardian nu a putut verifica independent aceste afirmaţii, iar activiştii pentru drepturile omului au spus că verificarea încălcărilor raportate este dificilă.Totuşi, un alt activist din Teheran a declarat că a văzut forţele de securitate trăgând cu muniţie reală asupra protestatarilor şi că numărul celor ucişi a fost „foarte mare”. Organizaţiile pentru drepturile omului au spus că acuzaţiile de brutalitate ale poliţiei sunt conforme cu mărturiile primite.Human Rights Activist, cu sediul în SUA, a declarat că cel puţin 72 de persoane au fost ucise în violenţele legate de proteste şi peste 2.300 au fost reţinute. Atât grupurile pentru drepturile omului, cât şi autorităţile iraniene au documentat victime şi în rândul forţelor de securitate, autorităţile punând aceste pierderi pe seama unor sabotori susţinuţi din străinătate.

Câştigătoarea iraniană a Premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi, a avertizat vineri că forţele de securitate s-ar putea pregăti să comită un „masacru sub acoperirea unei întreruperi totale a comunicaţiilor” şi a spus că a primit deja informaţii despre sute de persoane tratate pentru leziuni oculare într-un singur spital din Teheran.

Protestele au izbucnit pe 28 decembrie pe fondul deteriorării situaţiei economice, dar au evoluat rapid în scandări antiguvernamentale şi cereri de reformă politică.Deşi Iranul a mai cunoscut proteste de amploare, analiştii spun că loviturile suferite de regim în urma războiului de 12 zile cu Israelul şi pierderea forţelor susţinute de Iran în regiune l-au făcut mai vulnerabil.Autorităţile iraniene au devenit tot mai agresive în discursul lor, prezentând protestatarii drept infiltraţi şi susţinuţi de sabotori israelieni sau americani. Armata iraniană a promis, într-un comunicat de sâmbătă, că va dejuca „comploturile inamicului”, avertizând că subminarea securităţii ţării este o „linie roşie”.

Televiziunea de stat a încercat să transmită o aparenţă de normalitate, descriind protestele drept abateri minore într-o ţară altfel paşnică. Un prezentator TV le-a cerut părinţilor să-şi oprească copiii de la a protesta. „Dacă se întâmplă ceva, dacă cineva este rănit, dacă se trage un glonţ şi li se întâmplă ceva, să nu vă plângeţi”, a spus acesta.Comunitatea internaţională s-a mobilizat în sprijinul protestatarilor, statele UE şi SUA publicând mesaje de susţinere. „Statele Unite sprijină oamenii curajoşi din Iran”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio pe platforma X, sâmbătă.Autorităţile iraniene au încercat să facă diferenţa între protestatari „legitimi”, care exprimă nemulţumiri economice, şi „huligani” susţinuţi din străinătate, care încearcă să destabilizeze Iranul. Guvernul a spus că poartă dialog cu primii, însă organizaţiile pentru drepturile omului au descris o creştere a violenţei generalizate îndreptate împotriva protestatarilor.Un videoclip verificat de organizaţia Iran Human Rights arată membri ai familiilor, vizibil afectaţi, căutând printre trupuri la spitalul Ghadir din Teheran. Organizaţia a spus că trupurile aparţineau protestatarilor ucişi de autorităţi.Agenţia de presă Fars, apropiată de serviciile de securitate iraniene, a difuzat imagini cu ceea ce păreau a fi confesiuni forţate ale protestatarilor. Activiştii pentru drepturile omului au avertizat că astfel de confesiuni, care constituie ele însele o încălcare a drepturilor omului, sunt adesea folosite ca probe pentru execuţii în Iran.Blocajul continuu al internetului a îngreunat documentarea atât a amplorii protestelor, cât şi a abuzurilor comise împotriva manifestanţilor, iar activiştii încearcă să găsească soluţii alternative. Aceştia au cerut presei internaţionale să continue să relateze despre situaţia din Iran, descriind o brutalitate în creştere.„Vă rugăm să spuneţi clar că oamenii sunt ucişi cu muniţie reală”, a declarat un activist iranian.

Iranienii au protestat din nou împotriva guvernului în cursul nopţii, un ONG exprimându-şi duminică îngrijorarea în legătură cu un „masacru” comis de forţele de securitate în această ţară, privată de internet, pentru a înăbuşi manifestaţiile fără precedent, cele mai mari din ultimii trei ani, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Mişcarea, care a început la Teheran pe 28 decembrie, declanşată de comercianţi care protestau împotriva costului ridicat al vieţii şi a deprecierii monedei, s-a extins în numeroase alte oraşe şi a căpătat amploare în ultimele zile. ONG-urile au raportat zeci de decese de la începutul protestelor, în timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări ale sale de la înfiinţarea sa în 1979.

Confruntat cu un Iran „care aspiră la libertate”, preşedintele american Donald Trump a reiterat sâmbătă că Washingtonul este „gata să ajute”.În cazul unor atacuri aeriene americane, Iranul va riposta prin vizarea unor instalaţii militare şi nave americane, a avertizat duminică preşedintele Parlamentului.

„Să fim clari: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (Israel), precum şi toate bazele şi navele americane vor fi ţinta noastră legitimă”, a spus Mohammad Baqer Qalibaf.Declaraţia survine după ce trei surse israeliene, prezente la consultările privind securitatea Israelului din weekend, au declarat că Israelul se află în stare de alertă maximă, dar nu au oferit detalii despre ce înseamnă acest lucru.

Videouri postate pe reţelele de socializare au arătat mulţimi mari mărşăluind în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică în mai multe oraşe iraniene, în special capitala Teheran şi Mashhad, în estul ţării. Aceste imagini au fost probabil difuzate prin satelit, deoarece blocarea internetului, care durează de peste 60 de ore, a făcut practic imposibilă orice comunicare cu lumea exterioară.”Această măsură de cenzură constituie o ameninţare directă la adresa securităţii şi bunăstării iranienilor”, a subliniat ONG-ul de monitorizare a securităţii cibernetice Netblocks pe contul său de pe platforma X.

Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI), cu sediul în New York, a declarat că a primit „mărturii directe şi rapoarte credibile” despre sute de protestatari care au murit în ultimele zile.”Un masacru are loc în Iran. Lumea trebuie să acţioneze acum pentru a preveni pierderi suplimentare de vieţi omeneşti”, a avertizat organizaţia.Ea a adăugat că spitalele sunt „copleşite”, rezervele de sânge sunt în scădere şi mulţi protestatari au fost vizaţi în mod deliberat în ochi cu focuri de armă.În declaraţii la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni a susţinut că actele de „vandalism” sunt în scădere, avertizându-i „pe cei care conduc protestele spre distrugere, haos şi acte teroriste”.Duminică, şeful poliţiei a anunţat „arestări majore ale unor figuri cheie implicate în revolte, care, cu voia lui Dumnezeu, vor fi pedepsite după finalizarea procedurilor legale”.

La Teheran, un jurnalist al AFP a descris o paralizie aproape totală a vieţii de zi cu zi. Preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor, iar multe magazine s-au închis.Şcolile sunt închise, iar cursurile se ţin acum de la distanţă, dar fără acces la internet este imposibilă conectarea. În mod similar, deşi mulţi iranieni încă merg la muncă, lipsa acoperirii reţelei de internet face practic imposibilă orice activitate.Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Potrivit locuitorilor din Teheran, în timpul ultimului val major de proteste din 2022-2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul de perturbare a vieţii de zi cu zi nu a fost deloc asemănător cu situaţia actuală.Foarte activ pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul exilat al şahului răsturnat în 1979, a făcut apel la noi acţiuni pentru duminică.”Nu abandonaţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că în curând voi fi alături de voi”, a declarat el.

În declaraţii la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni i-a avertizat pe „cei care conduc protestele către distrugere, haos şi acte teroriste”.Duminică, şeful poliţiei a anunţat „arestări importante ale principalilor responsabili implicaţi în revolte”.La Teheran, un jurnalist AFP descrie o paralizie aproape totală a vieţii cotidiene. Preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor şi multe magazine şi-au închis porţile.Şcolile sunt închise, iar învăţământul se desfăşoară acum la distanţă, dar fără internet este imposibil să te conectezi. De asemenea, deşi mulţi iranieni se duc în continuare la birou, lipsa reţelei face practic imposibilă orice activitate.Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Potrivit locuitorilor din Teheran, în timpul ultimei mari valuri de proteste din 2022-2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul de perturbare a vieţii cotidiene nu a avut nimic de-a face cu situaţia actuală.

Autorităţile iraniene ar putea bruia terminalele Starlink pentru a izola şi mai mult ţara în contextul unei întreruperi continue a comunicaţiilor, potrivit unui expert care studiază întreruperile de internet, anunţă CNN.Starlink este un serviciu cu sediul în SUA, deţinut de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk. Acesta furnizează internet mobil de mare viteză printr-o reţea de sateliţi orbitali.Doug Madory, director de analiză internet la platforma de informaţii de reţea Kentik, a ridicat posibilitatea ca guvernul să desfăşoare „un fel de război electronic pentru a încerca să perturbe semnalele Starlink”.„Când foloseşti un terminal satelitar, practic emiţi semnalul”, a spus el. Acest semnal poate fi apoi urmărit şi blocat, „în funcţie de cât efort doreşte să depună guvernul în acest sens”, a declarat Madory pentru CNN.Unii utilizatori Starlink din Iran se confruntă cu un nivel ridicat de „pierdere de pachete”, ceea ce indică faptul că semnalul lor ar putea fi „blocat”, a spus Madory.Chiar dacă regimul iranian se opune utilizării Starlink în ţară, Madory a spus că oamenii au reuşit să introducă ilegal terminale.Foarte prezent pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul în exil al şahului răsturnat în 1979, a chemat la noi acţiuni mai târziu duminică.„Nu părăsiţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că voi fi în curând alături de voi”, a spus el.

Această mobilizare are loc într-o ţară slăbită de războiul cu Israelul din iunie şi de loviturile date mai multor aliaţi regionali, precum şi de sancţiunile legate de programul său nuclear, reinstituite în septembrie de ONU.Duminică, Israelul şi-a manifestat sprijinul pentru „lupta poporului iranian pentru libertate” şi a solicitat UE să califice Gărzile Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, drept „organizaţie teroristă”.

Vorbind la începutul ședinței săptămânale de cabinet, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul și Iranul vor deveni din nou parteneri după căderea regimului de la Teheran.

„Trimitem putere cetățenilor eroici și curajoși ai Iranului – și odată ce regimul va cădea, vom face lucruri bune împreună în beneficiul ambelor popoare”, spune el, conform relatărilor din presa ebraică.„Cu toții sperăm că națiunea persană va fi curând eliberată de jugul tiraniei”, continuă Netanyahu, în timp ce protestele anti-regim din Iran continuă să se răspândească, împreună cu un număr tot mai mare de morți. „Și când va sosi acea zi, Israelul și Iranul vor deveni din nou parteneri fideli în construirea unui viitor al prosperității și păcii.”

Mai devreme astăzi, președintele parlamentului iranian a amenințat că Iranul va ataca ținte ale Israelului și SUA dacă SUA atacă țara. Israelul este în alertă maximă cu privire la posibilitatea oricărei intervenții americane în Iran, a relatat Reuters.