Proiect: Concediu de refacere plătit, pentru epuizare profesională, fără acte medicale

Un proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025 propune introducerea, în premieră în legislația muncii din România, a unui concediu plătit destinat epuizării profesionale (burnout), care ar putea fi acordat fără prezentarea unor acte medicale. Inițiativa este atribuită senatorului USR Irineu Darău, ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială. Proiectul urmărește prevenirea burnout-ului și introduce obligații explicite pentru angajatori într-o zonă care, potrivit inițiatorilor, nu este reglementată distinct în prezent.

În textul legislativ, epuizarea profesională este definită exclusiv ca fenomen asociat activității profesionale, nu ca afecțiune medicală. Proiectul preia definiția Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căreia burnout-ul este rezultatul stresului profesional cronic gestionat ineficient și se manifestă prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea performanței. Această delimitare este esențială pentru arhitectura propunerii: dacă burnout-ul este tratat ca fenomen ocupațional și nu ca boală, concediul de refacere ar putea fi acordat fără certificat medical. Inițiatorii argumentează că legislația muncii din România nu tratează distinct epuizarea profesională. Deși există obligații generale pentru angajatori în materia securității și sănătății în muncă, riscurile psihosociale nu ar fi definite clar, iar burnout-ul nu este monitorizat sau prevenit formal. În expunerea de motive se menționează că, în lipsa unui cadru legal explicit, măsurile de prevenire depind în mare parte de inițiative voluntare ale angajatorilor, ceea ce ar îngreuna identificarea timpurie a suprasolicitării și ar limita posibilitățile angajaților de a solicita sprijin.

Proiectul introduce responsabilități concrete pentru angajatori, indiferent de domeniul de activitate. Printre acestea se află informarea anuală a salariaților cu privire la riscurile de epuizare profesională și includerea riscurilor psihosociale în evaluarea generală a riscurilor. Pentru companiile cu peste 50 de angajați sunt prevăzute obligații suplimentare: evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, elaborarea anuală a unui plan de prevenire a burnout-ului și instituirea unui mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala situații de suprasolicitare fără riscul unor sancțiuni. Elementul central al inițiativei este posibilitatea acordării unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acesta nu ar fi obligatoriu, ci opțional pentru angajatori, urmând să fie stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Zilele libere ar putea fi acordate la solicitarea angajatului, fără justificări medicale, fiind prezentate ca măsură de prevenție, nu de tratament.

Pe lângă concediul de refacere, proiectul prevede drepturi suplimentare pentru salariați. Angajații ar avea dreptul să semnaleze riscurile de burnout fără consecințe negative și să solicite discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor. Textul menționează explicit că astfel de demersuri nu pot atrage sancțiuni disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă. De asemenea, proiectul include posibilitatea accesului voluntar la sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, cu costuri suportate parțial sau integral de angajator.

Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii ar urma să aibă la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijinul psiho-emoțional. Ulterior, angajatorii ar avea 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi, iar legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.