Profesorii intră în grevă de avertisment: Cursurile elevilor se vor SUSPENDA! „Rugăm părinții să îşi țină copiii ACASĂ! Trebuie să înţeleagă că este dreptul nostru legal”

Federaţiile sindicale din Educaţie organizează, miercuri, între orele 11.00 şi 13.00, grevă de avertisment şi au anunţat că în acest interval nu vor avea loc activităţi cu elevii. Cadrele didactice trebuie, însă, să fie în şcoală, iar ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a făcut apel ca elevii să fie supravegheaţi. Potrivit sindicaliştilor, protestul de miercuri este un alt pas în conflictul de muncă, acesta urmând a culmina, de luni, cu greva generală, pentru care s-au pronunţat peste 70% dintre membrii principalelor sindicate din domeniu.

Greva vine în contextul în care, elevii de clasa a IV-a vor susţine, miercuri, proba la Matematică din cadrul Evaluării Naţionale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Pe 24 mai, elevii de clasa a VI-a au programată proba la Limbă şi comunicare, iar o zi mai târziu – Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Elevii de clasa a II-a au susţinut pe 9 mai proba scrisă la Limba şi literatura română şi la Limba maternă – pentru elevii din partea minorităţilor naţionale. De asemenea, în această perioadă are loc examenul de Bacalaureat susținut de olimpici.

Anunţul referitor la greva de avertisment a fost făcut, marţi, într-o conferinţă de presă la care au participat reprezentanţii celor mai mari federaţii sindicale din Educaţie.

„Greva generală va fi precedată, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, de declanşarea unei greve de avertisment care va avea loc în 17 mai, în intervalul orar 11.00 – 13.00, cu încetarea tuturor activităţilor specifice care ar trebui să se desfăşoare în unităţile de învăţământ preuniversitar”, a afirmat Marius Nistor, liderul Federaţiei „Spiru Haret”.

Potrivit sindicaliştilor, greva generală ar urma să fie declanşată de luni, 22 mai, dată la care ar urma să fie votate în Senat legile Educaţiei. Pentru declanşarea grevei generale s-au pronunţat peste 70% dintre membrii principalelor sindicate din domeniu.

„Conform datelor referendumului declanşat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret împreună cu FSLI (…) din cei 70.000 de membri de sindicat 73,23% s-au exprimat în favoarea declanşării grevei generale cu începere din 22 mai”, a mai declarat Marius Nistor.

„Nemulţumirile sunt arhicunoscute, nu cred că mai e momentul să le amintim: de la salarii umilitoare, prăbuşirea puterii de cumpărare din cauza inflaţiei, anomalii în ceea ce priveşte salarizarea celor care ocupă funcţii de conducere şi altele. Prin urmare, în urma acestui referendum, la nivelul Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ procentul de grevă este de 71,29% din totalul membrilor de sindicat, ceea ce înseamnă foarte mult. (…) Acesta este rezultatul, este voinţa oamenilor de a declanşa conflictul colectiv de muncă şi de a intra în grevă generală”, a declarat, la rândul său, liderul FSLI, Simion Hăncescu.

Reprezentanţii sindicatelor au ţinut să precizeze că aceasta este prima grevă generală care se declanşează la final de an şcolar, subliniind că examenele naţionale susţinute de absolvenţii claselor a VIII-a şi a XII-a „ar putea fi bulversate” de conflictul de muncă. De asemenea, ar putea fin prima grevă generală după 18 ani.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat, marţi seară, că speră că nu se va ajunge la grevă generală şi a anunţat că, în cursul zilei de miercuri, va avea noi discuţii cu sindicaliştii. Ea a făcut apel la cadrele didactice să supravegheze elevii pe durata grevei de avertisment: „Eu fac apel la cadrele didactice (…) să supravegheze elevii, chiar dacă nu ţin orele pentru că este absolut normal să nu avem sincope în procesul educaţional şi să nu aducem necazuri familiilor care ştiu că au copiii la ore”.

„Trebuie să înţeleagă că este dreptul nostru legal de a declara greva generală”

Profesorii vor intra din 22 mai în grevă generală, după cum au anunțat sindicatele din Învățământ. Una dintre revendicările profesorilor se referă la creșterea salariilor. Salariul net unui profesor debutant cu studii superioare de lungă durată este de circa 2.400 de lei, potrivit grilei de salarizare.

Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, a subliniat că politicenii nu sunt preocupați de ce se întâmplă în educație: „Astăzi, când noi anunțăm rezultatul referendumului declanșat în privința obținerii acordului colegilor noștri pentru greva generală, politicienii noștri au altă preocupare mult mai importantă decât tot ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ românesc: cum anume își vor împărți posturile la faimoasa rotativă guvernamentală. Atragem atenția că nemulțumirea a ajuns la extremă, iar colegii noștri vor reacționa corespunzător. Dragi colegi, dacă sunteți nemulțumiți, dacă v-ați săturat să fiți umiliți, protestați, alegeți să vă exprimați clar punctul de vedere. Fiți adevăratele modele pentru copiii noștri, pentru elevii dvs. Să le arătăm că în viață trebuie să se bată pentru respectarea drepturilor lor”, a spus Marius Nistor.

„Vom avea grijă să nu fie niciun fel d eproblemă pentru copiii noştri. Copiii vor fi supravegheaţi de personal, iar masa se va servi la ora 13.00″, a declarat Marius Nistor, la România TV.

Întrebat ce înseamnă greva generală, Marius Nistor a fost ferm: „Înseamnă stoparea oricarui tip de activitate. Rugăm parintii sa îşi tina copiii acasa, trebuie să înţeleagă că este dreptul nostru legal de a declara greva generală. Se impun nişte soluţii radicale, se impune rezolvarea problemelor de natură salarială, pentru că ne confrunătăm cu probleme de personal fără precedent. Or noi nu putem vorbi de o ţară educată atâta vreme cât personalul din învăţământ are salarii de mizerie“.

Salariile cadrelor didactice ar fi trebuit să crească până la nivelul grilei de salarizare din 2022 încă din anul 2020, dar majorarea a fost succesiv amânată de Guvernele Orban și Cîțu, iar anul trecut Guvernul Ciucă a aprobat două creșteri de câte 4 procente.

Marius Nistor nu este singurul nemulţumit. La rândul său, liderul FSLI, Simion Hancescu a spus că vrea să poarte discuții cu Guvernul: „Cererea noastră este să fim invitați să ni se spună clar ce se vrea de la această lege a salarizării. Am văzut dezastrul în urma legii 53 după ce s-a aplicat toată legea, profesorul debutant a ajuns să fie întreținut de familie. Nu ai cum să trăiești ca profesor tânăr dacă nu ai părinți sau bunici care să te susțină. Ești muritor de foame, ori așa cum i-am cerut și premierul și președintelui PSD, a sosit momentul ca cineva să ia o decizie politică. Nu există în lumea aceasta o țară civilizată, dezvoltată, care să fi ajuns unde a ajuns, fără să fi investit în educație. Ori, a sosit momentul ca politicienii să-și schimbe misiunea și să gândească extrem de bine la ceea ce noi cerem. Și cerem lucruri de bun simț. Asta e situația acum. Sperăm că se va întâmpla o minune. Nimeni nu dorește acest conflict de amploare, dar acum mingea este la guvernați. Și nu uitați un lucru. E prima grevă generală care se face la final de an școlar. În 2000, a fost în iarnă, în decembrie – ianuarie și în 2005, în luna noiembrie. Acum lucrurile se complică și v-am spus de ce. Vin niște examene naționale care pot fi bulversate”, a spus Simion Hancescu.

Anton Hadăr, liderul Federației Alma Mater din mediul universitar a cerut o discuție cu președintele Klaus Iohannis care să medieze conflictul: „Dacă nu se va ieși în mod public, din partea președintelui țării, din partea guvernului, cu un mesaj de susținere a educației, este posibil ca acest conflict să dureze foarte mult timp. Am așteptat din partea președintelui țării să ne întâlnim cu domnia sa. Ne-am întâlnit un consilier prezidențial, o doamnă distinsă, o colegă de-a mea din învățământul superior, care reprezintă un interesele sănătății nu a venit nimeni din domeniu educație. Ne-am dus doar așa ca să respectăm invitația. În realitate cel care trebuia să fie alături de noi ar fi fost necesar să fie președintele țării, cel care a lansat acest proiect ale țării necesar în România care, dar care de atunci nu a mai vrut în media se susțină în mod clar interesul educației. I-am cerut de atâtea ori să se ocupe mai ales de resursa umană. Este umilitor, așa cum știți 2500 -2.700 lei la început de drum pentru asistent universitar. Cine să vină asemenea bani? Cum să poți să începi o carieră atât în preuniversitar, salariile sunt la fel la început de drum cât și la învățământul superior cu 2500 de lei. Președintele întârzie să susțină educația și tare mi-e că de proiectul România Educată se va alege praful. Le readuc aminte, atât președintelui, cât și Guvernului, că România Educată se face cu profesori educați, bine școliți. (…) Suntem într-o mare dilemă, de ce actualul președinte profesor tace. O întrebare pe care și-o pun toți din învățământ. Profesorul Klaus Iohannis tace după ce a lansat România Educată. Și spunea domnia sa la un moment dat, nu se poate face Românie Educată fără o resursă umană motivată. De asta intrăm în grevă: pentru a avea oameni motivați în învățământ. (…) Una peste alta, guvernanții, după părerea mea trebuie să găsească o soluție la nivelul cel mai mare și președintele țării așa cum am cerut, să fie mediator, să se vadă cu noi pentru că altfel conflictul se duce într-o zonă periculoasă. Este primul protest organizat de federațiile sindicale din România, după noua arhitectură a legii dialogului social, legea nr. 367 din 2022″, a mai spus Hadăr.

Revendicările sindicatelor din educație:

• „Majorarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu importanța socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic;
• Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
• Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic;
• Acordarea sporurilor pentru condiții de muncă personalului din învățământ;
• Acordarea drepturilor prevăzute în legislația în vigoare și contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);
• Creșterea anuală a investițiilor în învățământ, pentru îmbunătățirea bazei materiale și a infrastructurii;
• Renunțarea la aplicația EduSal și înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat și administrat de Ministerul Educației“.

„Nu se poate ca un profesor să aibă 2.500 de lei, când 4.000 de lei câştigă orice vânzător la shaormerie”

Liderul de sindicat Simion Hăncescu a precizat că „a sosit momentul ca cineva să se trezească pentru că nu se poate face reformă în ţara asta în educaţie”. Simion Hăncescu, preşedintele FSLI a declarat marţi despre greva din învăţământ că nu e niciun şantaj: „Dacă toată lumea e de acord cu noi şi ne plânge pe umeri şi premierul mai avea puţin şi plângea când am discutat, să facă ţara asta un front comun, un manifest naţional, a afirmat liderul de sindicat, precizând că nu se poate ca un profesor să aibă 2.500 de lei când este atât de importantă munca dascălului, în condiţiile în care un muncitor necalifcat poate primi şi 4.000 de lei”:

„Am ajuns în această situaţie delicată pentru că din păcate nu se mai merge înainte în acest fel. Semnalul de alarmă l-am tras, din decembrie am început să protestăm la Ministerul Educaţiei, am continuat în februarie, martie, aprilie,  am avut discuţii cu premierul, cu domnul Ciolacu, le-am prezentat problemele. Amândoi au spus că mare dreptate avem şi că vor găsi soluţii, că  nu se poate. A spus-o premierul, că nu se poate ca un profesor să aibă 2.500 de lei când este atât de importantă munca dascălului, în condiţiile în care un muncitor necalifcat poate primi şi 4.000 de lei net. Am rămas cu promisiunile”. a afirmat Hăncescu în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News.

Liderul de sindicat a precizat că „a sosit momentul ca cineva să se trezească pentru că nu se poate face reformă în ţara asta în educaţie”.

„Se bat cu pumnii în piept cu implementarea României educate, se pare că sunt nişte politicieni care consideră că se poate face educaţie cu profesori umiliţi. Nu se poate face o şcoală adevărată cu profesori care se gândesc la ziua de mâine în permanenţă”, a spus el.

Preşedintele FSLI a precizat că nu e niciodată momentul pentru un astfel de protest. „Nu avem bani pentru că e criză, nu avem bani pentru că e pandemie, nu avem bani că a venit războiul şi luăm rachete şi am rămas an de an unde suntem, profesori care formează medici, ziarişti, să fie umiliţi cu 2.500 de lei, să apeleze la părinţi şi bunici, ca profesori tineri”, a menţionat Simion Hăncescu.

El a menţionat că „cel mai optimist este ca decidenţii să realizeze gravitatea situaţiei şi să îi cheme la discuţii”. „A susţinut şi fostul şi actualul ministru un lucru concret, este firesc ca un profesor debutant să ajungă la salariul mediu brut pe economie, asta ar însemna 4.000 de lei net, încă e puţin, e departe de normalitate. 4.000 de lei câştigă orice vânzător la shaormerie. Dacă nimeni nu va lua o decizie politică, cineva trebuie să îşi asume”, a mai spus Hăncescu, adăugând că în sănătate au crescut salariile şi li s-a promis că vor intra şi cei din educaţie şi au uitat.

„Este momentul ca şi educaţia să fie o prioritate. Trebuie să se ia o decizie politică, se discută legea salarizării, să se ia un angajament că în legea salarizării avem grila. La întâlnirea cu premierul din decembrie anul trecut am propus să se facă o grilă pornind de la salariul debutantului. Premierul a acceptat, a trasat ministrului sarcina să facă grila, am făcut grila, am trimis-o la Ministerul Muncii iar de acolo semnalele nu sunt în regulă. Mingea nu este la noi”, a spus Simion Hăncescu.

Liderul FSLI a afirmat că demersul lor ar trebui susţinut de societate. „Nu e niciun şantaj, dacă toată lumea e de acord cu noi şi ne plânge pe umeri şi premierul mai avea puţin şi plângea când am discutat, să facă ţara asta un front comun, să văd un manifest naţional, de la mass media, părinţi, semnături, hai să ajutăm educaţia”, a declarat Hăncescu.

Preşedintele FSLI a arătat că relaţia cu ministrul Educaţiei este foarte bună. „Cu doamna ministru discutăm frecvent, este bine intenţionată. Mingea nu este la Ministerul Edcuaţiei, este la Ministerul de Finanţe şi la prim-ministru. Ministrul de Finanţe tace, probabil vine rotativa asta şi îl scoate, pasează pisica în ograda altuia, noi aşteptăm să treacă rotativa”.

Despre examenele care urmează în educaţie, Simion Hăncescu a afirmat: „Eu sper să ajungem la o înţelegere şi această variantă este luată în calcul, decalarea examenelor”, precizând că s-a mai întâmplat acest lucru în Finlanda şi în Israel.

Hăncescu a declarat că marţi elevii sunt la şcoală, mesajul să nu fie aduşi elevii la şcoală fiind transmis pentru greva generală, când va fi încetarea lucrului şi nimeni nu va preda, nimeni nu va pune note. Simion Hăncescu a menţionat că este vorba de cei care au semnat pentru grevă, cei care nu au semnat nimeni nu îi opreşte să predea.

„71,9% din mediul FSLi au semnat acest acord. În 2005 când a fost greva de trei săptămâni, a pornit cu 60% şi a ajuns la 90%. Dacă după două trei zile o să fie tăcere, nu ar fi exclus să fie sută la sută până la finalul săptămânii viitoare”, a completat liderul de sindicat.

Regulile pentru greva profesorilor

Conform documentului consultat de Edupedu.ro, regulile din perioada în care are loc greva sunt următoarele:

„1. În unitatea de învăţământ trebuie să fie prezenţi pe durata grevei toţi membrii de sindicat participanti la aceasta; în condică se va scrie „GREVĂ”; reamintim că, potrivit art. 234 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările si completările ulterioare, „greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi”, iar conform art. 153 alin. (5) din Legea nr. 367/2022, greviştii sunt prezenți în incinta unitatii;

2. în situația în care, în perioada grevei, sunt prezenți în unitate copii/elevi, aceștia vor fi supravegheați de angajații care nu participă la grevă;

3. cadrele didactice care nu au ore (după ce greva a fost declanșată și care participă la grevă) sunt prezente în incinta unității, o parte dintre ele asigurând supravegherea patrimoniului, conform celor stabilite de către comitetul de grevă din unitate împreună cu angajatorul;

4. toate persoanele care intră în unitate vor fi legitimate pentru a nu pătrunde persoane străine, care ar putea deturna acţiunea;

5. personalul didactic auxiliar şi nedidactic participant la grevă va rămâne la locul de muncă, fără a-şi desfăşura activitatea, asigurând securitatea patrimoniului.”

Ligia Deca: „Sunt de acord cu majorarea de 60%”

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunţat că va invita reprezentanţii federaţiilor sindicale pentru a începe discuţii pentru contractul colectiv de muncă, menţionând că aceasta era principala revendicare pe care sindicaliştii din învăţământ o aveau faţă de Ministerul Educaţiei. Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că ministerul susține „o salarizare decentă și motivantă pentru cadrele didactice”, însă consideră că „dialogul este soluția în această chestiune.”

„Eu sper să nu se ajungă la grevă generală, vom avea o întâlnire cu liderii de sidicat şi sperăm ca în zilele următoare să ne întâlnim şi cu celelalte ministere pentru că noi nu putem rezolva principala revendicare, care ţine de grila salarială“, a declarat Ligia Deca, la Digi 24, care a făcut un apel la profesori să supravegheze atent elevii la greva de avertisment de miercuri.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care cele trei mari sindicate din Educație au anunțat că majoritatea profesorilor au votat pentru declanșare grevei generale, din 22 mai. Ministrul Educaţiei consideră că mai este mult până la îngheţarea anului şi anularea examenului, precizând că Bacalaureatul olimpicilor se desfăşoară în condiţii normale şi că ameninţările ţin de retorica negocierilor. „Eu îmi doresc ca toţi copiii să meargă luni la şcoală. Ceea ce a ţinut de Ministerul Educaţiei, s-a făcut, trebuie să ne aşezăm la masă şi cu ministerele Muncii şi Finanţelor. Niciodată, unilateral, Ministerul Educaţiei nu poate rezolva o astfel de problemă, deoarece vorbim de cei mai mulţi angajaţi într-un sistem public. Sunt un mare susţinător al grilei de salarizare, îmi doresc ca un debutant să intre şi să rămână în învăţământ, îmi doresc ca studenţii cei mai buni să aleagă o carieră didactică. Grilele propuse merg pe majorări de 60%“, a mai spus Ligia Deca.

„Nu cred că trebuie pusă în pericol în niciun fel structura anului școlar. Ne vom lupta pentru o salarizare decentă și pentru ca anul școlar să se desfășoare în condiții optime și să se finalizeze așa cum e structura prevăzută”, a adăugat ministrul.

În ceea ce privește eventuala majorare a salariilor cadrelor didactice, ministrul a spus că este „o decizie pe care Coaliția de guvernare trebuie să o ia, după un dialog cu reprezentanții federațiilor sindicale. Înțeleg că au fost deja discuții vizavi de posibile întâlniri în zilele următoare, noi suntem la dispoziția Guvernului pentru a oferi toate detaliile care țin de finanțare, impact, bugetar.”

Întrebată cât ar trebui să câștige un profesor din România pentru a putea fi motivat, ministrul Educației a răspuns că în grila transmisă către Ministerul Muncii s-a pornit de la principiul că întreaga grilă din învățământ pleacă de la nivelul salariului mediu pe economie. „Asta înseamnă per ansamblu o creștere medie de 60% pentru cadrele didactice, cu o reașezare a anumitor poziții. De exemplu, directorii de școală să aibă un salariu motivant, corespunzător cu responsabilitățile pe care care și le asumă.”, a spus Ligia Deca.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat, referindu-se la dezbaterile care au loc în Senat pe legile educaţiei, că este important ca aceastea să fie aplicabile şi să nu fie afectată în vreun fel logica de ansamblu a proiectelor normative. Ea a precizat că în acelaşi timp nu trebuie să fie afectată nici capacitatea Senatului de a îmbunătăţi proiectele legislative. Ligia Deca a fost întrebată, marţi, ce modificări au fost aduse proiectelor legilor educaţiei în urma dezbaterilor din Comisia de la Senat.

„Am început în această dimineaţă discuţiile. Am început cu proiectul de lege a învăţământului superior şi suntem încă în parcursul acestor discuţii. Sunt chestiuni, unele dintre ele discutate deja, dezbătute în Camera Deputaţilor, altele noi introduse aici şi am ajuns la diferite concluzii, adică membrii comisiei au votat anume amendamente. La final vom putea face un rezumat al principalelor modificări. Ceea ce este important, în opinia noastră, este, pe de o parte, să avem o lege aplicabilă şi, pe de altă parte, să nu afectăm în vreun fel logica de ansamblu a proiectelor normative, sigur, fără a afecta în vreun fel capacitatea Senatului de a îmbunătăţi proiectele legislative. Avem mare încredere că această dezbatere parlamentară, care, după cum aţi văzut, se face foarte temeinic pe fiecare amendament depus şi au fost destul de multe, să aducă practic forma actelor normative la o zonă aplicabilă, vizionară şi în conformitate cu aşteptările societăţii”, a declarat Ligia Deca.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunţat că va invita reprezentanţii federaţiilor sindicale pentru a începe discuţii pentru contractul colectiv de muncă, menţionând că aceasta era principala revendicare pe care sindicaliştii din învăţământ o aveau faţă de Ministerul Educaţiei. Ea a precizat că celelalte revendicări ale sindicaliştilor, care ţin de sporuri, măriri de salariu, ore suplimentare, sunt stabilite prin acte normative la nivelul Guvernului. Ministrul Educaţiei a anunţat, marţi, că a colaborat cu sindicaliştii din învăţământ pentru realizarea unei viitoare legi a salarizării în acest domeniu.

„Noi am discutat împreună cu reprezentanţii federaţiilor sindicale din învăţământ, pe 9 mai am avut şi o întâlnire cu toţi liderii la Ministerul Educaţiei. Ne-au prezentat revendicările. Ministerul Educaţiei a colaborat cu federaţiile şi a lucrat împreună cu ele la o grilă pentru viitoarea lege a salarizării, o grilă care să se aplice sectorului învăţământ, am şi transmis-o către Ministerul Muncii, pentru a se putea începe discuţiile cu fiecare sector în parte, în vederea realizării unui draft de lege a salarizării unitare. Noi susţinem o salarizare decentă şi motivantă pentru toate cadrele didactice, însă considerăm că dialogul este soluţia pentru această chestiune. Ştim că legea salarizării este şi jalon în PNNR. Sunt convinsă că se va avansa pe acest subiect şi nu cred că ar trebui pusă în pericol în niciun fel structura anului şcolar sau procesul educaţional”, a afirmat Ligia Deca.

Ea a fost întrebată dacă s-ar putea ajunge la îngheţarea anului şcolar.

„Eu sunt convinsă că va exista un dialog constructiv. Noi vom face toate eforturile şi, din punctul de vedere al Ministerului Educaţiei, noi vom lupta atât pentru o salarizare decentă, cât şi pentru ca anul şcolar să se desfăşoare în condiţii optime şi să finalizeze aşa cum e structura prevăzută”, a precizat ministrul Educaţiei.

Întrebată când ar putea creşte salariilor profesorilor, Ligia Deca a răspuns: „Aceasta este o decizie pe care coaliţia de guvernare trebuie să o ia în dialog cu reprezentanţii federaţiilor sindicale. Înţeleg că deja au fost discuţii vis-a-vis de posibile întâlniri în zilele următoare. Noi suntem la dispoziţia Guvernului pentru a oferi toate detaliile care ţin de finanţare, impact bugetar şi aşa mai departe. Sunt convinsă că se vor găsi soluţii”.

Ligia Deca a mai fost întrebată ce poate face Ministerul Educaţiei pentru a-i mulţumi pe profesori şi de sindicaliştii din învăţământ.

„Astăzi am semnat ordinul de ministru privind componenţa echipei de negociere a contractului colectiv de muncă. Federaţiile sindicale mi-au solicitat, conform legii, demararea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă în învăţământ. Am semnat acest ordin de ministru chiar astăzi şi vom invita în zilele următoare reprezentanţii federaţiilor sindicale pentru a demara discuţiile pe această componentă. Contractul colectiv de muncă are prevederile specifice sectorului învăţământ şi suntem convinşi că prin dialog cu reprezentanţii federaţiilor sindicale vom găsi cele mai bune formule. De altfel, aceasta era şi principala revendicare pe care federaţiile o aveau faţă de Ministerul Educaţiei, să demarăm această discuţie. Mai sunt şi alte chestiuni care ţin de sporuri, de măriri punctuale, de ore suplimentare numai că aceste chestiuni sunt stabilite prin acte normative la nivelul Guvernului, hotărâri de Guvern şi trebuie iniţiate eventuale modificări de către Ministerul Finanţelor. Suntem în dialog cu toţi partenerii noştri şi instituţional şi cu partenerii din zona federaţiilor sindicale pentru a identifica soluţii la revendicări”, a declarat Ligia Deca.

Ea a mai fost întrebată ce salariu crede că ar trebui să aibă un profesor pentru a putea fi motivat. „În aceste grile pe care le-am şi transmis Ministerului Muncii, am plecat de la principiul că întreaga grilă din învăţământ pleacă de la nivelul salariului mediu pe economie. Asta înseamnă, per ansamblu, o creştere în medie de 60 la sută pentru cadrele didactice, cu o reaşezare a anumitor poziţii. De exemplu, directorii de şcoală să aibă un salariu motivant, corespunzător cu responsabilităţile pe care şi le asumă şi cu rolul lor hotărâtor în succesul procesului educaţional. Plecând de la aceste principii, sigur că pe fiecare funcţie didactică şi grad putem să găsim salariul motivant. Din punctul nostru de vedere, aceasta este soluţia. Sigur că înţelegem că pot fi constrângeri bugetare, de aceea am şi spus că suntem gata să ne aşezăm la masa dialogului cu celelalte ministere care au un cuvânt de spus: Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor şi, sigur, cu federaţiile sindicale”, a mai explicat Ligia Deca.

Reprezentanţii federaţiilor sindicale din educaţie au anunţat, marţi, că vor declanşa greva generală din 22 mai. Ea va fi precedată de o grevă de avertisment, miercuri, între orele 11.00 şi 13.00. Totodată, sindicaliştii au afirmat că examenele naţionale „ar putea fi bulversate”. Decizia de a recurge la protest a fost luată în urma referendumului organizat de organizaţiile sindicale în rândul angajaţilor din sistem. Salariaţii din învăţământ solicită majorarea salariilor, investiţii în baza materială a şcolilor, eliminarea birocraţiei, dar şi măsuri pentru ca incidente violente să nu mai aibă loc în şcoli. Sindicaliştii fac apel la părinţi să nu trimită copiii la şcoală de luni.

Salariile cadrelor didactice ar fi trebuit să crească până la nivelul grilei de salarizare din 2022 încă din anul 2020, dar majorarea a fost succesiv amânată de Guvernele Orban și Cîțu, iar anul trecut Guvernul Ciucă a aprobat două creșteri de câte 4 procente. În februarie, Edupedu.ro a scris, pe surse, că profesorii vor primi între 3% și 8% în plus la salariu în luna februarie, pentru salariul din ianuarie.