Prezidențiale 2024: S-a deschis prima secţie de vot din străinătate pentru primul tur

Aproximativ 19 milioane de cetăţeni români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară. Prima secţie de vot din străinătate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, singura din Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12,00 (01,00 ora României). În continuare, se vor deschide secţiile de vot din Australia (6), Japonia (1) şi alte ţări din regiune, informează AGERPRES.

La alegerile prezidenţiale, votarea în străinătate se desfăşoară pe durata a trei zile pentru fiecare tur de scrutin (22, 23 şi 24 noiembrie 2024, respectiv 6, 7 şi 8 decembrie 2024). La alegerile prezidenţiale pot vota la secţiile organizate în străinătate toţi cetăţenii români cu drept de vot aflaţi în străinătate, pe baza unui act de identitate emis de autorităţile române, aflat în perioada de valabilitate.

Programul de vot este vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23,59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare. Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.

În străinătate au fost înfiinţate 950 de secţii de votare. Lista acestora, care include şi adresele, poate fi accesată AICI! Cele mai multe secţii de votare sunt în Republica Italiană (şi Malta) – 158, Regatul Spaniei – 147, Regatul Unit – 107, Republica Franceză (şi Principatul Monaco) – 68, Republica Moldova – 59, SUA – 48, Regatul Belgiei – 29, Regatul Ţărilor de Jos – 21, conform Ministerului Afacerilor Externe.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale, românii au de ales dintre 14 candidaţi, doi dintre aceştia, care primesc cel mai mare număr de voturi, urmând să îşi dispute cea mai înaltă funcţie în stat în turul al doilea. La începutul acestei săptămâni, Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei, şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.

Trei zile în care pot vota în cele 950 de secţii

Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la alegerile prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă. Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile:

* vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;

* sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.

Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.

Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.

Conform Autorităţii Electorale Permanente, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă 6.916 cetăţeni, iar pentru a-şi exercita dreptul de a alege la o secţie – 6.751.

Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.

Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.609; Germania – 1.347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.

Cei care au optat pentru acest tip de vot au urmărit o anumită procedură: pe buletinul de vot au lipit autocolantul cu menţiunea ”VOTAT” în patrulaterul care conţinea numele candidatului preferat; buletinul de vot a fost introdus în plicul interior, care a fost sigilat cu eticheta de siguranţă; a fost completat certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; plicul interior şi certificatul de alegător au fost introduse în plicul exterior, care a fost de asemenea sigilat.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, potrivit AEP, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea zilei votării, inclusiv, şi anume cel mai târziu la data de 21 noiembrie, ora 23,59 – tur I / data de 5 decembrie, ora 23,59 – tur II, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Plicurile livrate după aceste date vor fi anulate fără a mai fi desigilate.

Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin e-mail, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie de votare din străinătate.

După primirea documentelor, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora. După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior. Plicurile exterioare sigilate sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora. Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate, dacă este cazul, la începutul fiecărei zile de activitate.

Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

În ziua votării, după ora 21,00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi plicurile interioare. Opţiunile de vot sunt grupate pe candidaţi.

Dintre cele 950 de secţii de votare, 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, majoritatea aflându-se lângă reprezentanţele diplomatice ale României, potrivit ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu.

Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.

Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.

Votarea în străinătate începe vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.

Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României a precizat că alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59 doar în ziua de duminică.

Potrivit deciziei BEC, în cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00.

oate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.

Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate au fost distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea „VOTAT” şi 2.914.000 de timbre autocolante.

La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.

AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale, românii au de ales dintre 14 candidaţi, doi dintre aceştia, care primesc cel mai mare număr de voturi, urmând să îşi dispute cea mai înaltă funcţie în stat în turul al doilea.

La începutul acestei săptămâni, Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei, şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.

Ordinea în care candidaţii se află pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale este:

* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;

* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;

* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;

* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;

* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;

* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;

* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;

* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;

* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;

* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;

* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;

* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;

* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;

* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

19 milioane de români sunt aşteptaţi duminică la urne să îşi aleagă preşedintele

Aproximativ 19 milioane de cetăţeni români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară. Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă, relateaza Agerpres.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Potrivit AEP, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare. În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia. Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.

În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate. În cazul în care alegătorul îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea. În cazul în care alegătorul are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la urne.

Votarea în ţară la prezidenţiale începe duminică, la ora 7,00, şi se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

Pe durata votării li se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool‚ în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 metri. Prin organizarea evenimentelor de orice gen nu se poate obstrucţiona accesul persoanelor la secţiile de votare în preziua votării şi în zilele votării.

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.

Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă. Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00.

Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 12,00, fizic sau prin mijloace electronice, potrivit AEP.

Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii.

Cererea de vot prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate sau de adeverinţa eliberată de medicul de familie al alegătorului.

În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, acesta este înştiinţat de îndată, ”prin grija preşedintelui biroului electoral judeţean, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral al secţiei de votare la care a fost depusă cererea”, se arată într-o decizie a Biroului Electoral Central.

Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare, îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. În această situaţie, cererea de votare va fi însoţită de o adeverinţă emisă de angajator din care rezultă că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7,00 – 21,00. Nu este obligatorie ştampilarea adeverinţei de către angajator.

Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

Tot prin intermediul urnei mobile pot vota şi persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

Persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare.