Prețurile la gaze naturale au explodat cu 25% în Europa, creșteri mari și la petrol. Carburanții ar putea trece de 10 lei. Ivan (Energie): „Nu sunt motive de majorări, îi blocăm cu toate instrumentele statului!”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a ieșit public pentru a anunța că nu există motive să crească prețul la carburanți în România, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Declaratiile sale vin după ce prețedintele AIE a afirmat că depășirea pragului de 9–10 lei/litru la carburanți devine „realistă” în România dacă țițeiul se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari/baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

„Am lucrat continuu cu colegii din Guvern pe această temă și nu există motive pentru care prețurile (la carburanți n.r.) să ajungă la 10 lei. Vă amintesc că am avut aceeași situație anul trecut în luna octombrie când am avut problema cu sacțiunile împotriva LukOil cu închiderea rafinăriei Petrotel, în care de asemenea s-a speculat de către unii că o să ajungă motorina și benzina 10 lei. După ce am luat măsuri și atunci, prețurile nu au crescut. (…) Tot ceea ce încearcă unii să folosească în acest conflict internațional, doar pentru a crește artificial prețurile îi blocăm cu toate instrumentele statului român”, a declarat ministrul Energiei.

Pe piețele internaționale, șocul geopolitic s-a văzut imediat în cotații: Brent (contractul pentru mai) era cotat luni dimineață la aprox. 78,05 dolari/baril, după ce atinsese un vârf intraday de 82,37 dolari/baril, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă presei.

Escaladarea din weekend, lovituri ale SUA și Israel asupra Iranului, urmate de riposta Teheranului a reaprins temerile legate de securitatea transporturilor în jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai sensibile zone ale infrastructurii energetice globale, pe unde trece circa o cincime din petrolul transportat la nivel mondial. În acest context, nu contează doar echilibrul cerere–ofertă, ci mai ales „premiul de risc geopolitic”: piețele adaugă un cost pentru probabilitatea (chiar și fără certitudini) de întreruperi în aprovizionare. Chisăliță rezumă astfel: „Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial.”

Depășirea pragului de 9–10 lei/litru la carburanți devine „realistă” în România dacă țițeiul se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari/baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz, susține președintele AIE, Dumitru Chisăliță.

Pe piețele internaționale, șocul geopolitic s-a văzut imediat în cotații: Brent (contractul pentru mai) era cotat luni dimineață la aprox. 78,05 dolari/baril, după ce atinsese un vârf intraday de 82,37 dolari/baril, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă presei.

Criza din Iran costă deja la propriu. Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au înregistrat o creştere de 25%, luni dimineața. Războiul din Orientul Mijlociu a provocat îngrijorări referitoare la o perturbare majoră a livrărilor mondiale de energie, transmite Bloomberg. Cotaţiile futures de referinţă au crescut cu până la 25%, cea mai mare creştere înregistrată după luna august 2023, în condiţiile în care traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit în weekend. Această strâmtoare este o rută cheie pentru transportul energiei, având în vedere că pe aici trec aproximativ 20% din exporturile mondiale de gaze naturale lichefiate.

În jurul orei 8:04, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale afişau o creştere de 20%, până la 38,44 euro pentru un Megawatt-oră (MWh). Criza iraniană riscă să fie cel mai grav şoc pentru piaţa gazelor de la invazia rusească în Ucraina, acum patru ani, care a dat peste cap comerţul global cu energie. Chiar dacă ţările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazelor lichefiate transportate din Orientul Mijlociu, orice perturbare ar creşte concurenţa pentru aprovizionare, împingând în sus preţurile la nivel mondial, inclusiv în Europa.

Potrivit analiştilor, Europa este deosebit de expusă. Rezervele sale de gaze sunt neobişnuit de scăzute, iar regiunea trebuie să importe volume mari de gaze lichefiate în această vară pentru a-şi reumple depozitele înainte de iarna viitoare. Dacă transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz ar fi oprit timp de o lună, preţurile europene la gaze s-ar putea dubla, avertizează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc. Iranul a declarat că nu intenţionează să închidă Strâmtoarea Ormuz, însă navele au început să evite strâmtoarea aproape imediat ce a început conflictul, sâmbătă. Qatarul a anunţat şi el o suspendare temporară a navigaţiei maritime.

Secretarul Consiliului Național de Securitate al Iranului, Ali Larijani, a declarat că Teheranul nu are planuri de a negocia cu SUA.

„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a scris fostul consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, care a fost ucis în atacurile demarate de Israel și SUA, respingând rapoartele potrivit cărora ar intenționa să reia negocierile cu Washingtonul, notează CNBC.

Într-o postare anterioară, oficialul de la Teheran a scris: „Trump a aruncat regiunea în haos cu «speranțele sale false» și acum este îngrijorat de noi victime în rândul trupelor americane”. Pentagonul a confirmat că trei soldați americani au fost uciși. Trump a precizat că națiunea îi va jeli, însă a spus că probabil nu vor fi ultimele decese, după cum a declarat el într-un videoclip filmat la sediul clubului său exclusivist, Mar-a-Lago, publicat de Casa Albă.

Dacă numărul deceselor va crește în rândul soldaților americani, remarca lui Trump, alături de un alt comentariu anterior dintr-un interviu în care acesta spunea: „ne așteptăm la victime, dar în final va fi un lucru foarte bun pentru lume”, s-ar putea întoarce împotriva lui, remarcă BBC.

Țările din Orientul Mijlociu intră în a treia zi de conflict, iar atacurile israeliene se extind și în Kuweit.

Cotaţia ţiţeiului Brent cu livrare în luna aprilie a crescut cu 14% la deschiderea burselor asiatice, ajungând la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel începând din ianuarie 2025, iar ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat şi el o creştere de două cifre, transmite Reuters, conform Agerpres. După saltul iniţial, preţurile au mai cedat o parte din câştigurile iniţiale, dar înregistrează în continuare o creştere de aproximativ 6% comparativ cu valorile de vineri seara.

„Dacă nu apar rapid semnale de dezescaladare, ne aşteptăm la o reevaluare semnificativă a preţurilor petrolului”, a declarat Jorge Leon, şeful departamentului de analiză geopolitică de la Rystad Energy.

O creştere prelungită a preţurilor petrolului ar risca să reaprindă presiunile inflaţioniste la nivel global, acţionând totodată ca o taxă asupra întreprinderilor şi consumatorilor, ceea ce ar putea reduce cererea. Opt ţări care formează nucleul grupului de producători de petrol OPEC+ au decis duminică să majoreze producţia zilnică pentru a limita creşterile excesive ale preţurilor, însă această producţie trebuie să iasă din Orientul Mijlociu prin intermediul tancurilor petroliere.

Creşterea bruscă vine după ce Israelul şi Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului în weekend, ucigându-l pe liderul suprem iranian Ali Khamenei, printre alţii. Iranul a răspuns cu contraatacuri şi a restricţionat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru comerţul global cu energie, scrie Reuters. Aproximativ o cincime din transporturile zilnice de petrol din lume trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar orice perturbare poate împinge preţurile la energie mai sus şi poate perturba pieţele globale.

Compania saudită Aramco închide temporar rafinăria Ras Tanura

Compania saudită Aramco a închis temporar luni rafinăria de petrol Ras Tanura, situată în apropiere de Dammam, după ce a fost ţinta unui atac iranian cu drone, relatează The Associated Press.

Această decizie a fost anunţată de către televiziunea saudită de stat, care a citat o ”sursă oficială”. Nicio victimă nu a fost semnalată în urma unui incendiu care a izbucnit în rafinărie după atac, potrivit televiziunii. Închiderea temporară a rafinăriei a fost decisă ca măsură de precauţie, precizează ea. Rafinăria Ras Tanura are o capacitate de peste o jumătate de milion de barili pe zi.

Liderul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman (MBS), a avertizat ieri că dacă Iranul continuă atacurile în Regat, saudiții ar putea intra în război împotriva Teheranului. Atacul are loc într-un moment de extremă tensiune pentru piața globală a petrolului. Prețurile țițeiului au înregistrat cea mai abruptă creștere din ultimii patru ani, deoarece conflictul iranian, care se extinde, a paralizat efectiv transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, pasajul îngust care gestionează aproape 20% din fluxurile zilnice de petrol ale lumii. Deși Teheranul nu a închis oficial ruta, mai mulți armatori au suspendat tranzitele, invocând preocupări de securitate, creând un blocaj de facto într-unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume.

Piețele energetice se pregătesc acum pentru o perioadă prelungită de instabilitate. Orice perturbare susținută a exporturilor din Golf – în special dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne efectiv înghețată – ar putea reduce aprovizionarea, exact pe măsură ce cererea globală crește, pregătind terenul pentru noi presiuni inflaționiste la nivel mondial. În special, țițeiul Brent a crescut la 80 de dolari pe baril în primele tranzacții comerciale, pe măsură ce traderii au anticipat riscuri noi legate de aprovizionare din Golf.

Conflictul din Iran a intrat într-o fază volatilă în weekend, când Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă atacuri cu rachete asupra unor ținte din Iran, îndemnând cetățenii să se ridice împotriva regimului islamic. Teheranul a răspuns cu o serie de atacuri asupra Israelului și asupra bazelor militare americane și a altor ținte din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain.