Prețurile energiei în continuă creștere în Europa, Grecia este singura excepție: Atena exportă electricitate prin toate interconexiunile sale internaționale

Piețele de energie electrică din întreaga Europă s-a aflat din nou pe roșu în această săptămână, determinate de o combinație între producția scăzută de energie hidroelectrică, reducerea producției nucleare și o nouă presiune speculativă asupra gazelor naturale. Grecia reprezintă însă, încă o dată, o excepție remarcabilă, înregistrând unul dintre cele mai scăzute prețuri angro la energia electrică din regiune.

Divergența apare în condițiile în care prețurile ridicate și volatile la energie stârnesc îngrijorări în cadrul guvernului privind povara asupra consumatorilor în această iarnă, în special în ceea ce privește combustibilii, energia electrică și gazele naturale. O ședință amplă este programată pentru miercuri la Palatul Maximos, prezidată de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, cu participarea viceprim-ministrului Kostis Hatzidakis și a ministerelor de resort. În timp ce presiunile asupra energiei se intensifică în întreaga Europă Centrală și de Vest, prețul angro din Grecia a scăzut la 123,37 €/MWh, în ciuda producției fotovoltaice mai scăzute cauzate de vremea înnorată. Generarea puternică din surse eoliene aduce regenerabilele la 64% din mixul energetic de miercuri, de exemplu, în timp ce prețul angro elen a scăzut cu 27% față de marți.

Grecia se află astfel cu aproximativ 17 €/MWh sub Bulgaria (140,29 €/MWh) și cu 46 € sub România (169,18 €/MWh). Exporturile s-au temperat față de nivelurile record din august, dar ajung totuși la 40 GWh, în timp ce producția din surse regenerabile se situează la 124 GWh, față de un record de 154 GWh. Grecia exportă energie electrică prin toate interconexiunile sale internaționale. Imaginea de ansamblu la nivel european rămâne semnificativ mai dificilă. Franța se află la aproximativ 178,28 €/MWh, în timp ce Austria, Germania, Belgia și Olanda sunt peste 182 €/MWh. Regatul Unit se apropie de 200 €/MWh, iar Italia se situează la 228 €/MWh.

Presiunile de la bază includ producția hidroelectrică menținută la un nivel scăzut, disponibilitatea nucleară redusă (inclusiv oprirea prelungită de la Cernavodă în România și problemele din Franța) și prețurile ridicate la gaze. Gazul european rămâne în jur de 80 €/MWh, dar îngrijorările se concentrează tot mai mult pe posibilitatea ca prețurile să atingă 100 € sau mai mult, pe fondul incertitudinii continue legate de rutele din Strâmtoarea Hormuz și Marea Roșie. Cu depozitele de gaz din UE pline în proporție de 68,49%, comparativ cu 80% în urmă cu un an, speculațiile se intensifică și cu privire la ținta de la 1 noiembrie. Olanda, ale cărei niveluri de stocare sunt în prezent de doar 52,9%, și-a redus deja ținta națională la 64% de la 80%, în timp ce Grecia continuă să facă presiuni asupra Comisiei Europene pentru a reconsidera cerința de 90%, argumentând că este depășită și poate alimenta presiunile speculative.