Președintele Parlamentului European, la București, Roberta Metsola: „România aparține Schengen și noi vom continua să promovăm această chestiune” – VIDEO

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a spus, luni, după întâlnirea de la Cotroceni cu Klaus Iohannis că PE va continua să ceară România în Schengen.

„Este prima mea vizită și sunt bucuroasă că sunt aici. Să fie clar, România aparține Schengen și noi vom continua să promovăm această chestiune. Pur si simplu nu este nimic justificat pentru a nu primi România și Bulgaria. Trebuie să insistăm ca această problemă să se rezolve în 2023″, a spus Roberta Metsola.

Ea a continuat: „Am spus şi săptămâna trecută la Consiliul European şi am îndemnat toţi liderii guvernele Uniunii Europene să îndeplinească promisiunile făcute acestei ţări în urmă cu 11 ani. Pur şi simplu nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen”.

Preşedintele Parlamentului European a arătat că „toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite”.

„Atunci chestiunea trebuie rezolvată şi trebuie să mergem mai departe şi să insistăm ca această chestiune să fie rezolvată în 2023”, a mai completat Metsola.

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la Cotroceni, despre adererea României la spațiul Schengen, la finalul unei discuții cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola:

„Consiliul European din 9 și 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi subiectul Schengen. După părerea mea, este oricum prea devreme. Până pe 15 ianuarie e greu de crezut că se poate întâmpla ceva, nu mă aștept în două săptămâni să se rezolve problema abordării austriece și problema abordării olandeze față de Bulgaria. Trebuie să înțelegem că aceste chestiuni trebuie să se rezolve înainte să se voteze în Consiliul JAI. Nu mă aștept ca la Consiliul extraordinar din februarie să fie dezbătută această tema Schengen. Sigur, va fi discutată între noi, dar fără să apară în concluzii. Sunt optimist că vom găsi soluții pentru votul austriac și pentru abordarea olandeză fiindcă cea mai bună soluție este ca România și Bulgaria să primeasca un vot în același timp, deci să intre împreună în spațiul Schengen. (…) Am apreciat implicarea doamnei președinte personal, dar și a Parlamentului European în speța Schengen. Au fost din capul locului de partea noastră și au recomandat și prin vot politic și prin discuții politice primirea României în spațiul Schengen. Am rugat-o pe doamna președinte să păstreze această abordare și optimism în continaure, cu speranța noastră legitimă că în anul care vine, curând în 2023, România să devină parte din spațiul Schengen”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la Palatul Cotroceni, după o discuție cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, că procurorii europeni trebuie lăsați să investigheze cazul în care Parchetul european a cerut joi ridicarea imunităţii a două europarlamentare, între care Eva Kaili, arestată deja, aceasta fiind și vicepreședinte PE.

„O chestiune complicată, neașteptată, este scandalul care a apărut acum câteva zile în Parlamentul European, legat de acuzații de corupție, și vreau să spun public că o susțin, o sustinem 100% pe Roberta Metsola. Felul direct, corect, deschis și ferm în care a abordat aceste chestiuni este cu siguranță calea corectă. Parlamentul European în ansamblu își face treaba foarte bine, UE în ansamblu rezolvă probleme, dar atunci când sunt găsite anumite situații că unele persoane nu fac ce se așteaptă electoratul de la ele, e clar că trebuie anchetat așa cum scrie la carte fără prea multe menajamente politice, procurorii trebuie lăsați să își facă treaba”, a declarat Iohannis.

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola a declarat luni, la Palatul Cotroceni, despre scandalul de corupţie de la nivelul Parlamentului European, că încrederea necesită ani de zile pentru a fi construită şi doar o clipă pentru a fi pierdută. Va exista în continuare toleranţă zero pentru corupţie, a dat asigurări oficialul european. Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola a afirmat, despre procedura penală aflată în curs în cadrul instituţiei, că vor face faţă acestui test şi acestei încercări direct, faţă în faţă. Roberta Metsola a arătat că „încrederea necesită ani de zile pentru a fi construită şi doar o clipă pentru a fi pierdută”:

„Trebuie să reconstruim ceea ce trebuie reconstruit, trebuie să îndreptăm greşelile şi trebuie să facem reformă. Va exista în continuare toleranţă zero pentru corupţie, nu poate exista niciun fel de impunitate, asigur pe toată lumea că Parlamentul European va lupta împotriva actorilor rău-voitori care încalcă principiile pe care eu şi colegii mei ne-am petrecut întreaga carieră ca să le promovăm, şi anume statul de drept, justiţia şi procedura corectă”, a mai spus Metsola.

Cererea procurorilor europeni se bazează pe o anchetă distinctă de cea privind Qatarul, realizată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), conform căreia „există o suspiciune de fraudă în detrimentul bugetului UE, în legătură cu managementul indemnizaţiilor parlamentare, şi în special privind remunerarea asistenţilor parlamentari acreditaţi”, a precizat EPPO într-un scurt comunicat.

Anchetă de corupţie în PE: Comisia Europeană verifică relaţiile fostului comisar grec Avramopoulos cu un ONG

Comisia Europeană verifică în prezent dacă fostul său comisar pentru afaceri interne din perioada 2014-2019, grecul Dimitris Avramopoulos, a îndeplinit condiţiile în care a fost autorizat în anul 2021 să lucreze pentru ONG-ul „Fight Impunity” aflat în epicentrul scandalului de corupţie care afectează Parlamentul European şi este legat de statele Qatar şi Maroc, relatează agenţia EFE.

„Efectuăm controale interne şi, desigur, dacă este necesar îl vom contacta pe fostul comisar pentru mai multe detalii”, a declarat luni la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Eric Mamer.

Fostul comisar „este membru de onoare al organizaţiei (…) şi a primit o autorizaţie cu restricţii din partea Comisiei pe 3 februarie 2021, în urma unei recomandări a comitetului etic independent” al executivului comunitar, a adăugat purtătorul de cuvânt.

El a subliniat că Bruxellesul nu are deocamdată suspiciuni că Avramopoulos nu şi-ar fi respectat angajamentele, adăugând însă că executivul comunitar nu a fost informat despre sumele încasate de fostul său comisar. Acesta din urmă susţine că – după ce şi-a încheiat activitatea în Comisia Europeană – a încasat anual din colaborarea cu acel ONG circa 60.000 de dolari.

Fondatorul şi preşedintele ONG-ului „Lupta contra impunităţii” (Fight Impunity) este fostul eurodeputat socialist italian Pier Antonio Panzeri, unul dintre inculpaţii în scandalul de corupţie legat de presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali europeni pentru a influenţa decizii ale instituţiilor UE.

La fel ca vicepreşedintele demis al PE, Eva Kaili, Panzeri se află în arest preventiv. În cadrul investigaţiei în care sunt inculpaţi mai mulţi eurodeputaţi, asistenţi parlamentari, sindicalişti şi lobbişti, poliţia belgiană a găsit 700.000 de euro la domiciliul lui Panzeri la Bruxelles. Potrivit unor informaţii din presă pe care Comisia Europeană a refuzat să le comenteze, Avramopoulos este în prezent un candidat pentru postul de trimis special al UE pentru ţările din Golf. Dar acest politician conservator grec nu este singurul nume important ce are legături cu ONG-ul menţionat şi care nu se regăseşte în Registrul de Transparenţă al Comisiei Europene.

Printre alţi membri onorifici ai „Fight Impunity”, susceptibili să primească o remuneraţie, se numără fosta comisară italiană pentru pescuit între anii 1995 şi 1999, Emma Bonino, care apoi a fost de două ori ministru de externe al Italiei, dar şi fosta şefă a diplomaţiei europene din perioada 2014-2019, Federica Mogherini. Social-democrată italiană în prezent rector al Colegiului Europei, Mogherini nu avea însă nevoie de o autorizaţie din partea Comisiei Europene pentru colaborarea sa cu respectivul ONG, întrucât atunci când aceasta a început trecuseră deja doi ani de când nu mai era membră a Comisiei Europene, a justificat purtătorul de cuvânt comunitar citat mai sus.

Șefa Parlamentului European, impresionată de solidaritatea României cu Ucraina

Președintele Parlamentului European s-a declarat, luni, impresionat de solidaritatea României cu Ucraina. „Nu voi uita niciodată imaginile cu românii care se grăbeau în regiunea de graniță pentru a ajuta”.

„Acum, Europa se uită la România în atât de multe domenii, cum ar fi asigurarea unei perspective pro-europene, cum ar fi tranziția digitală, cum ar fi implicarea tinerilor, cum ar fi rata de absorbție a fondurilor UE. Ca și în cazul Ucrainei, când v-ați deschis inimile și casele pentru atât de mulți care fugeau de oroare. Nu voi uita niciodată imaginile cu românii care se grăbeau în regiunea de graniță pentru a ajuta. Cărați jucării, pături, ursuleți de pluș, alimente, nu ați așteptat să vă spună cineva ce să faceți, pur și simplu ați făcut-o și ați dat speranță celor care au lăsat totul în urmă. Solidaritatea României cu Ucraina a fost o adevărată demonstrație a valorilor europene fundamentale. România a demonstrat acest lucru, totul în timp ce a găzduit peste 86.000 de refugiați din Ucraina și a facilitat trecerea grânelor ucrainene în țări terțe”, a spus Metsola, în plenul Parlamentului.

Președintele PE, Roberta Metsola, aflată în vizită în România, a ținut, luni seară, un discurs în Parlamentul României.

„Mă aflu astăzi în România, în acest moment profund simbolic, cu un singur mesaj, cu un singur apel: Nu renunțați la Europa. Nu renunțați la noi. Acum, când lucrurile nu sunt neapărat la fel de clare ca acum două săptămâni. Când strălucirea retoricii a fost umbrită de evenimente. Când scandalurile de corupție ale câtorva persoane ocupă centimetri de ziar și minute de televiziune în detrimentul muncii lungi și grele a celor mulți. Când se pare că promisiunile făcute cu mult timp în urmă sunt ignorate în detrimentul unor considerente naționale înguste, mărunte. Când cei pentru care Parlamentul European, prin simpla sa existență, reprezintă o amenințare, vor sări pe oricare dintre aceste probleme pentru a împinge tot mai mulți oameni spre confortul marginilor și al extremelor. Acesta este momentul în care suntem chemați să conducem. Acesta este momentul în care trebuie să ne ridicăm și să rămânem uniți. Când este greu. Atunci când este mai ușor să ne așezăm la loc. Iar aceasta a fost o săptămână dificilă pentru Europa în mai multe moduri. Am făcut presiuni, am lucrat non-stop, am fost atât de aproape, dar o decizie finală înainte de sfârșitul anului pentru a ne asigura că România poate adera pe deplin la spațiul Schengen nu a avut loc în această săptămână. Le-am spus liderilor că acesta a fost cel mai dezamăgitor curs pe care îl puteau urma. Cred că a fost o decizie greșită de a amâna. Permiteți-mi să fiu clar: România este pregătită să adere la spațiul Schengen. Este pregătită de mai bine de un deceniu. Și permiteți-mi să fiu mai clar: România va adera la Schengen și o va face în curând. Așa cum este dreptul dumneavoastră. Așa cum este dreptul Europei. Vremea celor două Europe a trecut și sunt convinsă că toată lumea va realiza acest lucru în curând. De asemenea, vreau să abordez un aspect pe care l-am auzit recent: nu este un fel de cadou pentru România. De acest lucru beneficiază orice alt stat membru la fel de mult ca și acesta. Este vorba despre securitatea noastră colectivă, despre egalitatea între europeni, despre faptul că putem face față împreună amenințărilor comune. Este o piesă lipsă din puzzle-ul care reprezintă construcția europeană. Și înțeleg că avem datoria și responsabilitatea de a o pune în aplicare cât mai curând. Îmi place să îl citez pe președintele Klaus Iohannis în această privință – am făcut-o din nou săptămâna trecută. Avea dreptate când spunea că frontierele fizice dintre națiuni sunt mai ușor de desființat decât acele ziduri pe care îi forțăm pe oameni să le construiască în mintea lor. Aceasta este provocarea noastră acum. Zidurile pe care Europa a fost creată pentru a le dărâma sunt atât între popoare, cât și între națiuni. Suntem cu toții diferiți, dar merităm cu toții aceeași șansă – acesta este etosul Europei de astăzi. Despre asta au fost revoluțiile Europei. Aceasta este moștenirea noastră ca și copii ai revoluției. Aceasta este ceea ce apărăm. Și nicăieri nu este mai clar decât într-o zi de decembrie în România, unde, în urmă cu 33 de ani, o generație s-a ridicat în picioare pentru a cere libertate, egalitate și drepturi, strigând „Noi suntem poporul!”. Lumea nu mai putea fi ținută în lanțuri. Și vreau să spun, ce onoare, ce responsabilitate este pentru mine, care am urmărit acele evenimente la televizor când eram tânără, să fiu prezentă astăzi alături de voi, în această Casă a democrației, la această aniversare importantă, reprezentând Parlamentul European. România a ieșit din revoluție pentru a-și ocupa locul de drept la masa europeană. Pentru a contribui la modelarea și la conducerea unui continent”, a spus șefa Parlamentului European.

Roberta Metsola, șefa Pasrlamentului European, a vorbit, luni seară, în fața parlamentarilor și europarlamentarilor roni despre cazul de corupție care a zguduit UE.

„Și, prieteni, permiteți-mi să spun că asigurarea competitivității Europei nu poate veni în detrimentul protejării valorilor noastre și a statului de drept. Am început acest discurs prin a spune că a fost o săptămână dificilă. A fost una dintre cele mai lungi pentru mine și pentru Parlamentul European. Ne-am confruntat cu scandaluri de corupție care ar fi părut mai potrivite pentru Netflix. A zdruncinat bazele a tot ceea ce credeam că știm. Avem în față persoane, care trebuie să fie prezumate nevinovate, desigur, care ar fi acceptat saci cu bani de la persoane legate de țări terțe autocrate. Am reacționat rapid, asigurând o asistență deplină din partea autorităților judiciare și de aplicare a legii pentru a ne asigura că justiția își va urma cursul. Am mai spus-o înainte și o voi spune din nou: Nu va exista impunitate. Nu există. Nu va exista nicio mușamalizare. Nimeni nu va fi mai presus de lege. Voi conduce o serie de reforme radicale privind răspunderea, deschiderea și standardele în viața publică, care vor zdruncina instituția și vor reclădi încrederea – dar ceea ce este important pentru mine ca mesaj acum este ca cei care comit aceste acte să înțeleagă că vor fi prinși și vor face față justiției. Acesta este fundamentul statului de drept. Iar în zilele lungi din ultima săptămână, m-am gândit adesea la lecțiile pe care le-am învățat de la românii care s-au ridicat în picioare în timp ce ningea. Ce au vrut ei de la Europa, ce așteaptă de la Europa – și asta mă motivează. Capacitățile UE sunt incomensurabile. Permiteți-mi un cuvânt despre egalitatea de gen – știu cât de important este acest lucru și trebuie să continuăm să promovăm egalitatea. Acesta este modul în care mai mulți oameni se implică în Europa. Este încă prea greu pentru femei în politică, pe piața muncii. Putem și trebuie să facilităm acest lucru. Și, în special, Alina și Marcel, munca voastră inspiră încredere în democrația parlamentară din România. Și împreună vom ieși mai puternici din crizele cu care ne confruntăm astăzi. Vom reuși. Un grup de tineri m-a întrebat recent ce fel de Europă vreau să văd. Răspunsul meu a fost unul de speranță. Speranță prin acțiune. Speranța că, pentru ca Europa să fie mai sigură, mai puternică și mai rezistentă, nu ne putem feri de deciziile dificile. În ceea ce privește securitatea, aceasta înseamnă să luăm măsuri pentru a construi o adevărată uniune de securitate și apărare. În ceea ce privește energia, aceasta înseamnă să investim în surse alternative. În ceea ce privește clima, aceasta înseamnă să investim mai mult în tranziția noastră ecologică. În ceea ce privește economia, aceasta înseamnă să asigurăm suficientă flexibilitate fără a lega mâinile generațiilor viitoare. Iar în ceea ce privește pacea și democrația, aceasta înseamnă să rămânem fermi în apărarea valorilor noastre. Europa noastră trebuie să rămână un loc în care poți fi cine vrei să fii, unde potențialul tău nu este afectat de statutul, sexul, rasa, religia, orientarea sexuală sau dizabilitatea ta. Un loc în care să nu cunoaștem nici o Europă veche și nici o Europă nouă. Nici o Europă mare și nici una mică. O Europă în care nimeni nu este mai presus de lege. O Europă care nu lasă pe nimeni în urmă. O Europă a speranței. Aceasta este Europa care trebuie să apară. Aceasta este Europa pentru care trebuie să luptăm cu toții„, a spus Roberta Metsola.