Preafericitul Părinte Daniel – 15 ani de la întronizarea ca patriarh al BOR

Ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Daniel ca arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a avut loc, în 30 septembrie 2007, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. După Sfânta Liturghie oficiată de ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, în Catedrala Patriarhală, a avut loc, cu 15 ani în urmă, Te-Deum-ul de întronizare; citirea Gramatei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; înmânarea însemnelor patriarhale; aşezarea în tronul patriarhal.

Cuvântul în numele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost rostit de mitropolitul Laurenţiu al Ardealului. În Gramata Sinodală, semnată de toţi membrii Sfântului Sinod, au fost reliefate calităţile noului patriarh, „care s-a arătat vrednic de chemarea la această înaltă demnitate, prin statornicia în mărturisirea dreptei credinţe, a sfintei Biserici Ortodoxe de răsărit, prin pilduitoarea şi întreita slujire învăţătorească, sfiinţitoare şi conducătoare ca arhiereu al lui Hristos, prin neobositul zel misionar, prin larga lucrare pastorală şi social-caritativă în slujba păstoriţilor, prin promovarea, întărirea şi înnoirea lucrării administrative bisericeşti în Arhiepiscopia Iaşilor”.

În cuvântul de la întronizarea sa, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române Daniel a arătat, între altele, că are în vedere marea responsabilitate a păstorilor Bisericii, potrivit spuselor Sfântului Ioan Gură de Aur: „Este o încercare mare păzirea Bisericii, o primejdie mare care are nevoie de multă înţelepciune şi de un curaj ca cel despre care vorbeşte Iisus Hristos, acela ca să-şi dea viaţa pentru oile sale, ca niciodată să nu le părăsească, ca să fie tare, ca să stea cu curaj în faţa lupului. În aceasta se deosebeşte păstorul de mercenar. Acesta se îngrijeşte puţin de oile sale, şi nu veghează decât pentru propriul său interes, dar celălalt se uită pe sine însuşi, şi veghează în mod unic numai la mântuirea turmei sale. (…) Cu alte cuvinte, păstorul cel bun este un om care pune mult suflet în tot ceea ce face pentru mântuirea sufletelor altora. Însă această inimă milostivă a păstorului de suflete se formează în primul rând prin permanenta rugăciune către Hristos, Păstorul cel Bun, şi către toţi sfinţii Lui, mai ales către cei ce au fost ei înşişi păstori de suflete, ‘mari dascăli ai lumii şi ierarhi’ „.

În lumina celor arătate mai sus, înţelegem şi noi cât de mare şi sfântă este responsabilitatea noastră de Părinte duhovnicesc şi arhipăstor al Bisericii Ortodoxe Române (…)”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, s-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş. La Sfântul Botez a primit numele Dan-Ilie. Şcoala primară a urmat-o în satul natal (1958-1962), iar gimnaziul, în localitatea Lăpuşnic, judeţul Timiş, între 1962-1966. În anul 1966, începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu”, între anii 1967-1970. Este absolvent al Institutului Teologic Universitar Ortodox din Sibiu (1970-1974). În perioada 1974-1976, urmează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae; îşi continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau (Germania). La 15 iunie 1979, susţine teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: „Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité”. O formă lărgită a acestei teze este susţinută, la 31 octombrie 1980, la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, sub titlul: „Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală”. În perioada 1980-1988, este lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveţia).

Intră în viaţa monahală la 6 august 1987, la Mănăstirea Sihăstria, judeţul Neamţ, cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe arhimandritul Cleopa Ilie. La 14 august 1987 este hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1987, ieromonah. În 1988, este hirotesit protosinghel şi numit consilier patriarhal, director al Sectorului Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic; în 1988, devine conferenţiar la Catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti. Din 2007 este profesor de Teologie Pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti. La 12 februarie 1990, Daniel Ciobotea este ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul de Lugojanul, iar în 4 martie 1990 este hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană. La 7 iunie 1990, este ales arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, fiind întronizat la 1 iulie 1990.

Ca mitropolit la Iaşi (1990-2007) şi locţiitor de mitropolit (30 septembrie 2007 – 8 iunie 2008), a înfiinţat o seamă de instituţii, dintre care: Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae, Iaşi (1990); Seminarul Teologic Ortodox Sfânta Cuvioasă Parascheva, Mănăstirea Agapia (1991); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Gheorghe, Botoşani (1992); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Ioan Iacob, Dorohoi (1993); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vasile, Iaşi (1995); Seminarul Teologic Ortodox Sfinţii Constantin şi Elena, Piatra Neamţ (1996); Institutul Sfântul Nicolae, Iaşi (1997); Institutul Cultural – Misionar TRINITAS, Iaşi: Editură, Tipografie (1997) şi Post de RADIO (17 aprilie 1998); Trinitas TV – post de televiziune creştin ortodox, înfiinţat la Iaşi în anul 2007, transferat la Bucureşti în acelaşi an. În calitate de arhiepiscop, mitropolit şi patriarh la Bucureşti (din 30 septembrie 2007), a înfiinţat Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care cuprinde Radio Trinitas, TV Trinitas, Ziarul Lumina, Agenţia de Ştiri Basilica şi Biroul de presă al Patriarhiei Române, Bucureşti (27 octombrie 2007).

Patriarhul Daniel iniţiază, susţine şi supervizează lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului (29 noiembrie 2007, punerea pietrei de temelie; februarie 2011, începutul lucrărilor). Noua Catedrală, simbol al unităţii de credinţă şi de neam a românilor, care poartă şi denumirea de Catedrală Naţională, a fost sfinţită în stadiul „la roşu”, la 25 noiembrie 2018. Slujba de târnosire a fost oficiată de patriarhul ecumenic Bartolomeu împreună cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Au participat 60 de ierarhi, mii de clerici, numeroase autorităţi locale şi centrale, în total peste 50.000 de persoane.

În 24 noiembrie 2018, Patriarhul României, Daniel, a depus în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic şi patriotic, lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi şi s-a rugat pentru sufletele lor.

Patriarhul Daniel înfiinţează Editurile Basilica şi Trinitas ale Patriarhiei Române, Bucureşti (2008); Centrul de Pelerinaj Sfântul Apostol Pavel al Patriarhiei Române (2008); Agenţia de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române (2008); Centrul de pregătire pentru patrimoniu Sfântul Constantin Brâncoveanu al Patriarhiei Române, Bucureşti (2010); Casa Memorială Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Sfânta Maria – Techirghiol, Stavropighie patriarhală (2011); Muzeul Patriarhilor din Reşedinţa Patriarhală (2014); Muzeul de artă bisericească de la Mănăstirea Antim (2016); Muzeul de artă bisericească de la Palatul Patriarhiei (2016); Mai multe magazine de cărţi şi obiecte bisericeşti (nouă în Bucureşti, două în Ploieşti, unul în Câmpina, unul în Urlaţi); Muzeul Rugul aprins, Mănăstirea Antim (2017). Susţine înfiinţarea unei extensii universitare a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti, la Roma, pentru nivelul de licenţă, specializarea Teologie Pastorală (prima sesiune de admitere, 21-23 septembrie 2017).

Dintre lucrările în volum publicate de patriarhul Daniel: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea… 12 Scrisori pastorale de Crăciun şi Paşti”, Ed. Trinitas, Iaşi, 1996; „Confessing the Truth in Love: Orthodox Perceptions on Life, Mission and Unity”, Ed. Trinitas, Iaşi, 2001; „Făclii de Înviere – Înţelesuri ale Sfintelor Paşti”, Ed. Trinitas, Iaşi, 2005; „Daruri de Crăciun – înţelesuri ale sărbătorii Naşterii Domnului”, Ed. Trinitas, Iaşi, 2005; „Brâncuşi. Sculptor creştin ortodox”, Ed. Trinitas, Iaşi, 2007; „Comori ale Ortodoxiei. Explorări în spiritualitatea liturgică şi filocalică”, Ed. Trinitas, Iaşi, 2007; „Foame şi sete după Înţelesul şi folosul postului”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2008; „La joie de la fidélité”, Ed. Cerf, Paris, 2009; „Teologie şi spiritualitate”, Bucureşti, Ed. Basilica, 2009; „Daruri de Crăciun – înţelesuri ale sărbătorii Naşterii Domnului”, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Basilica, Bucureşti, 2013; „Făclii de înviere – înţelesuri ale Sfintelor Paşti”, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Basilica, Bucureşti, 2014; „Ştiinţa mântuirii – Vocaţia mistică şi misionară a teologiei”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2014; „Evanghelia slavei lui Hristos – Predici duminicale”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2016; „Învăţătura Ortodoxă despre Sfintele Icoane”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2017; „Cuvinte ale credinţei, lumini pentru viaţă. Florilegiu tematic”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2018; „Unire şi demnitate. Rolul Bisericii în realizarea şi păstrarea idealului unităţii naţionale”, Basilica, Bucureşti, 2019; „Credinţa şi Educaţia. Principalele lumini ale vieţii”, Basilica, Bucureşti, 2019; „Biserica binecuvântează universitatea. Cultivarea unei comuniuni de valori ale umanităţii inteligente şi înţelepte”, Basilica, Bucureşti, 2019. Iniţiază restaurarea Catedralei patriarhale Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, în 2008; ample lucrări de restaurare a Reşedinţei patriarhale şi construirea unui zid de incintă (1.000 metri), între anii 2008-2011.

Patriarhul Daniel susţine reorganizarea Diasporei ortodoxe româneşti, prin înfiinţarea de noi eparhii (Episcopia Ortodoxă Română a Australiei, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord – toate în 22-23 octombrie 2007) sau înfiinţarea unor parohii în ţări mai îndepărtate, unde românii au ajuns în număr mai mare în ultimii ani (Japonia, Siria); ridicarea la rangul de mitropolie a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi şi înfiinţarea Episcopiei Canadei, în 2016; înfiinţarea Parohiei Ortodoxe Române cu hramurile Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, în Zagreb, Croaţia, în 2017. În 2016, patriarhul Daniel a participat la Sinaxa întâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe autocefale surori, desfăşurată la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, Geneva (22-27 ianuarie). De asemenea, în acelaşi an, a participat la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, întrunit în Creta, Grecia (16-26 iunie).

Printre alte titluri şi premii, a fost distins de către preşedintele Românei cu Ordinul Serviciul Credincios în rang de Mare Cruce (2000) şi cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce (2007). În 22 iulie 2021, la împlinirea vârstei de 70 de ani, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitului Părinte Daniel, a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Colan într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni. Preafericitului Părinte Patriarh a arătat cu acest prilej că primeşte distincţia „ca o onoare pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română”.

Preafericitul Părinte Daniel împlinește 15 ani de patriarhat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române. Este sărbătoarea oficială a Patriarhului României. Pentru Biserica noastră, au fost ani memorabili, ani de eforturi atât pentru adaptarea la ritmul alert al lumii, cât și pentru conservarea valorilor Ei salvatoare. Toate, coordonate cu discernământ pastoral de actualul conducător al Bisericii Ortodoxe Române. Multe dintre eforturile Patriarhului nu sunt vizibile, rămân însă dovadă rezultatele lor, informează basilica.ro.

Centrul de Presă „Basilica”

Într-o lume asaltată de informație, Patriarhul Daniel a văzut prezența Bisericii Ortodoxe în peisajul mediatic românesc ca o necesitate primară. La mai puțin de o lună de la întronizare, în data de 27 octombrie 2007, Preafericirea Sa înființa Centrul de Presă Basilica, format din cinci componente: Radio Trinitas, Trinitas TV, publicațiile Lumina, Agenția de știri Basilica și Biroul de presă şi relații publice.

Înființarea Agenției de Pelerinaje

O altă noutate în Biserica Ortodoxă Română a venit ca răspuns la dorința credincioșilor de a nu face doar turism atunci când merg la locuri sfinte, ci pelerinaje, organizate de Biserică și ghidate de slujitorii ei. Astfel, a apărut, tot în 2007, Agenția de pelerinaje Basilica Travel.

Canonizări

Proclamarea canonizării primilor patru sfinți a avut loc la mai puțin de un an de la întronizare, respectiv în mai 2008. Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu au fost declarați public Sfinți Martiri și Mărturisitori Năsăudeni. Au urmat alte 30 de canonizări, până în prezent. Cea mai recentă este a Sfintei Teofana Basarab. Alte canonizări vor avea loc în 2025 când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie. Sunt propuse mai ales persoane persecutate sau martirizate de regimul comunist.

Reorganizarea și reconsolidarea Palatului Patriarhiei

Clădirea denumită astăzi Palatul Patriarhiei se află în proprietatea Patriarhiei Române din data de 6 decembrie 2010 și de atunci a fost reorganizată ca Centru de conferințe. Clădirea a fost construită de Statul Român, la începutul secolului 20, pe locul fostei săli a Adunării Deputaților de pe Dealul Mitropoliei. Acolo, în data de 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Țării Românești, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat Actul Unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române. Monumentul istoric a beneficiat de ample lucrări de consolidare și restaurare, finanțate din fondurile Uniunii Europene, ale Guvernului României și ale Patriarhiei Române, în perioada martie 2014 – decembrie 2015. Astăzi este deschis și publicului larg pentru vizitare.

Sfântul și Marele Sinod

Contribuția Patriarhului Daniel la Sfântul și Marele Sinod din Creta (2016) a fost recunoscută și apreciată la nivelul întregii Ortodoxii. Sinodul nu a dat hotărâri dogmatice, ci recomandări practice cu caracter pastoral și misionar, care pot fi amendate sau îmbunătățite la nivelul unui alt Sinod al Bisericii Ortodoxe.

Catedrala Națională

La 100 de ani de la Marea Unire din 1918, Părintele Patriarh Daniel a marcat îndeplinirea „mandatului primit de la înaintași” de a construi o Catedrală Națională. Sfințirea Catedralei a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel în data de 25 noiembrie 2018.

Opera socială

Deși Catedrala Națională va rămâne o realizare de referință pentru Patriarhul Daniel, eforturi și mai mari s-au făcut pentru oamenii aflați în dificultate. Mai mult decât dublul costurilor pentru catedrală a investit Biserica în ultimii 15 ani pentru acte social-filantropice. În colaborare cu autoritățile, au fost înființate sute de instituții și derulate o mulțime de programe sociale pentru mii de români. Numai în 2021, suma investită de biserică în filantropie s-a ridicat la 44 de milioane de euro.

Vizite ale conducătorilor de Biserici Autocefale

Vizitele mai multor Întâistătători ortodocși la București în ultimii 14 ani arată bunele relații cu Bisericile surori dar și autoritatea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în lumea ortodoxă. Notabile sunt cele două vizite ale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu (2010 și 2018), vizita Patriarhului Teodor al Alexandriei (2011), vizita Patriarhului Ioan al Antiohiei (2016), vizitele Patriarhului Teofil al Ierusalimului (2011 și 2018), vizita Patriarhului Kirill al Moscovei (2017), împreună cu Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei (2017) și Mitropolitul Rastislav al Ținuturilor Cehie și Slovaciei. Între evenimentele istorice din cei 15 ani de patriarhat va rămâne și vizita Papei Francisc în calitate de pelerin la Catedrala Națională (31 mai 2019). La plecarea din România, Papa Francisc a ținut să reamintească românilor prin intermediul presei: „Aveți un mare patriarh”.

Modificarea Statutului BOR

Sub conducerea Patriarhului Daniel, Sfântul Sinod a adus în perioada 2011-2019 mai multe modificări la Statul pentru Organizarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial în data de 10 februarie 2020. Vezi principalele modificări adoptate.

Noi eparhii și parohii în diaspora

Migrarea masivă a românilor în Occidentul Europei, dar și pe alte meridiane ale lumii a determinat Biserica Ortodoxă Română să-și urmeze credincioșii. Sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au fost înființate în 2007 mai multe eparhii: Episcopia Australiei, Episcopia Spaniei şi Portugaliei, Episcopia Europei de Nord. Tot în ultimii ani, au fost fondate parohii românești în ţări mai îndepărtate, unde conaționalii noștri au ajuns în număr mai mare: Japonia, Siria, Africa de Sud, Dubai.

Alegerea de episcopi pentru scaunele vacante din Mitropolia Basarabiei

Grija pentru românii din diaspora nu a însemnat neglijarea celor din jurul granițelor. Un fapt istoric a fost alegerea, în 2018, a doi episcopi pentru scaunele episcopale vacante din Mitropolia Basarabiei: Episcopul Antonie de Bălți și Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud.

Promovarea și susținerea familiei naturale

O provocare notabilă în ultimii ani a fost pentru Biserică protejarea credincioșilor și a valorilor lor de noile ideologii care amenință mai ales morala creștină. Patriarhul Daniel a îndemnat adesea la ocrotirea familiei naturale, a oferit în predicile sale sfaturi pentru părinți copii și tineri. Biserica a încurajat și susținut familiile aflate în dificultate prin diverse programe sociale și educative. Referendumul pentru familie organizat în 2018 a oferit Bisericii noastre posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi istoria bimilenară a poporului român. După invalidarea referendumului, Patriarhia a transmis că „un succes nedeplin ne cheamă la mai multă speranţă şi lucrare”.

Biserica în Pandemie

Biserica Ortodoxă Română s-a confruntat cu provocări noi în perioada pandemiei. Dar a răspuns „prezent” încă de la începutul crizei sanitare. În martie 2020, persoane venite din Italia erau deja plasate în carantină în spațiile mănăstirilor. Au urmat valuri de colecte ale Bisericii pentru aparatură medicală, sprijin pentru cei izolați, dar și rugăciune multă în comuniune la distanță, prin intermediul tehnologiei. Izolarea, teama, negarea sau chiar revolta s-au transformat ușor-ușor în responsabilitate la nivel de comunități. Deși s-au confruntat cu restricții, boală și moarte, creștinii au învățat încă o dată că suferința ne face să înțelegem mai bine sensul profund al vieții. Luptând cu efectele acestei epidemii, clericii au fost printre cei mai expuși la infectarea cu noul virus. În frunte cu Arhiepiscopul Pimen, mai mulți stareți, duhovnici și preoți de mir s-au mutat în Biserica Triumfătoare.

Anii omagiali și comemorativi

Începând cu 2008, Anul jubiliar al Sfintei Scripturi și al Sfintei Liturghii, Patriarhia Română atribuie fiecărui an tematici creștine de omagiere și comemorare. Sub egida acestor tematici au loc, în toate eparhiile, activități culturale și educative, misionare, dar și social-filantropice. Anul 2022 este Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *