PNL se „milogește” de AUR, POT și SOS, ca să-l țină pe Bolojan premier. „Sub nici o formă nu mai facem coaliție cu PSD!” – VIDEO

Conferință de presă la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNLConferință de presă la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL
Publicată de Ilie Bolojan pe Marţi, 21 aprilie 2026
PNL încearcă să țină Guvernul în picioare după ruperea PSD, iar Ilie Bolojan a ieșit marți cu un set de mesaje și mișcări politice care arată limpede două obiective: să securizeze rapid o majoritate de lucru în Parlament pentru un guvern minoritar și să blocheze, pe cât posibil, scenariul unei moțiuni de cenzură care să-l dea jos.
După ședința conducerii PNL, Bolojan a spus că a fost votată o rezoluție care îi întărește mandatul și că „mandatul pentru mine ca premier și pentru Guvern este de a asigura susținerea parlamentară pentru Guvern”. În acest sens, el a anunțat că vor fi inițiate discuții cu grupurile politice care susțin în prezent Executivul – USR, UDMR și minoritățile naționale – pentru a clarifica soluțiile prin care ar putea funcționa un guvern minoritar. În centrul argumentației sale a pus PNRR și investițiile finanțate prin acest program, subliniind că una dintre cele mai importante probleme este finalizarea investițiilor în autostrăzi, școli și spitale, iar pentru absorbția banilor este nevoie de sprijin parlamentar pentru îndeplinirea jaloanelor. În paralel, Bolojan a anunțat că va propune un „moratoriu parlamentar”, astfel încât România să nu piardă sume importante din fondurile europene, insistând că, în actuala criză, este esențială menținerea echilibrelor bugetare. Premierul a acuzat PSD că a declanșat „iresponsabil” criza și a avertizat că aceasta poate afecta economia, sugerând că ceea ce „s-a întâmplat cu necazul multor români” poate fi anulat foarte ușor dacă instabilitatea se adâncește. Mesajul final a fost unul de stabilitate: România are nevoie de un guvern stabil, iar PNRR nu poate fi pus pe pauză într-un război politic.
În același timp, Ilie Bolojan a tras o linie roșie în raport cu PSD. El a declarat că PNL a decis să nu mai facă o coaliție cu PSD „sub nicio formă”, amintind că, în urmă cu o lună, liberalii au adoptat o decizie prin care au avertizat că, dacă se declanșează o criză politică, PNL nu va mai rămâne într-o coaliție cu PSD, iar această decizie a fost „revalidată” în conducerea partidului. Bolojan a încercat să justifice ruptura nu ca pe un simplu conflict între partide, ci ca pe o delimitare de „un anumit fel de a face politică” pe care PNL îl consideră defavorabil României și pe care, spune el, a crezut cinstit că îl poate îndrepta în această perioadă. A enumerat apoi temele pe care le consideră nenegociabile: administrarea corectă a banului public, eliminarea risipei, guvernare transparentă, stoparea promisiunilor pe care statul nu le poate onora, eliminarea privilegiilor și sinecurilor și o guvernare „cinstită și corectă” pentru cetățeni. Într-un alt moment al conferinței, întrebat despre moțiunea de cenzură și despre ce ar face dacă ar fi demis cu voturile PSD, Bolojan a refuzat să intre în scenariu. A reacționat iritat la insistență – „Asta este a treia întrebare” – și a evitat să spună ce decizie ar lua personal sau politic. A explicat însă mecanismul administrativ imediat, în cazul în care miniștrii vor demisiona și posturile se vor vacanta: colegii titulari vor prelua responsabilitățile astfel încât fiecare minister să rămână acoperit. În același pachet de răspunsuri, a legat din nou criza de disciplina financiară, avertizând că, dacă nu există control asupra cheltuielilor, România riscă „o situație gravă”.
Rezoluția adoptată de PNL – invocată în mai multe dintre materialele din linkurile atașate – reafirmă sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și angajamentul pentru continuarea guvernării și implementarea reformelor asumate. Documentul critică dur PSD, acuzând social-democrații că provoacă o criză politică „într-un moment critic pentru România”, pe care liberalii îl califică drept act de iresponsabilitate și „fugă de răspundere”, inclusiv în ceea ce privește întârzierile în absorbția fondurilor europene. PNL respinge „categoric” orice tentativă de abandonare a reformelor, mai ales a celor legate de corectarea deficitului bugetar, și avertizează că România nu își permite blocaje instituționale. În același timp, liberalii resping ultimatumul PSD și susțin că nu există motive pentru ca premierul să demisioneze, iar conducerea partidului îl mandatează pe Bolojan să continue procesul de modernizare a statului prin reforme, eliminarea risipei și privilegiilor, accelerarea absorbției fondurilor europene și asigurarea stabilității economice și politice. Pe fondul acestei presiuni, Bolojan a lăsat să se înțeleagă că lupta pentru voturi se poartă deja „în teren”, chiar dacă la vârf rezoluția a fost votată în unanimitate. „Constat că a fost vot în unanimitate. În teren, se testează voturile. Am încredere în partid că e unul consecvent”, a spus el, într-o formulare interpretată ca un semnal că nu exclude o „trădare majoră” în perioada următoare, mai ales în contextul avertismentelor venite din interiorul PNL că ar putea fi vulnerabil chiar în fața propriului cerc politic.
În ecuația de supraviețuire parlamentară, Bolojan a deschis și ușa către AUR, dar într-un mod calculat. Întrebat dacă a discutat cu AUR, a spus că nu a inițiat încă discuții și că mandatul de negociere este, în primul rând, cu partidele din coaliție. Totuși, a argumentat că moratoriul pentru accesarea fondurilor europene și finalizarea investițiilor ar trebui discutat, dacă este posibil, cu toate grupurile parlamentare. Întrebat direct dacă a discutat cu AUR ca să nu voteze o moțiune de cenzură, Bolojan a răspuns că „vom vedea ce se întâmplă în perioada următoare” și că „în funcție de evoluția politică decidem discuțiile cu un parlamentar sau altul”, formulă care confirmă că PNL ia în calcul, pragmatic, orice vot util pentru a trece peste criză. În altă secvență, premierul a fost întrebat și despre relația cu președintele Nicușor Dan, iar răspunsul său a atras atenția prin folosirea timpului trecut: a spus că „a avut o colaborare bună” cu președintele „în perioada în care am deținut mandatul” și că, pentru rezultate bune pentru România – inclusiv în plan extern și în relația cu Comisia Europeană – echipele de la Cotroceni și de la Palatul Victoria trebuie să colaboreze. A caracterizat parteneriatul drept „corect” în această perioadă. Observația reporterilor că vorbește la trecut a generat o clarificare: întrebat dacă Nicușor Dan mai este partener și în prezent, Bolojan a răspuns: „În mod evident, da!”.
Tot în aceeași logică a scenariilor politice, Bolojan a comentat și ipoteza unui premier tehnocrat, spunând că există un asemenea scenariu, dar el nu crede că ar funcționa, pentru că este dificil de gestionat o coaliție formată din patru partide fără experiență politică și fără capacitatea de a împinge lucrurile înainte. A invocat propria experiență și a spus că, în această guvernare, a fost „înțelegător”, nu a răspuns timp de nouă luni la atacuri „în cascadă” și a acuzat PSD că „a fugit de răspundere” și nu a dorit să își asume nimic. În final, a sugerat că nu doar persoanele sunt de vină, ci și anumite „apucături”, exprimând speranța că și PSD va scăpa de ele.
Președintele PNL și premierul Ilie Bolojan a respins marți, în fața presei, ideea unei demisii iminente și a susținut că menținerea la guvernare este o chestiune de „responsabilitate”, în contextul în care PSD i-a retras sprijinul politic. Declarațiile vin după o ședință tensionată a social-democraților, care au decis să rupă susținerea pentru actualul Executiv, deschizând o nouă criză politică și negocieri complicate pentru formarea unei majorități. Întrebat de ce rămâne în funcție, deși a spus anterior că nu se „ține cu dinții” de putere, Ilie Bolojan a respins premisele întrebării și a insistat că nu a promis o demisie rapidă. „Cred că ați pornit de la o premisă greșită și nu am declarat că voi demisiona imediat. Deci premisa dumneavoastră este greșită”, a spus premierul.
Acesta a explicat că o eventuală retragere ar fi justificată doar în anumite condiții, care, în opinia sa, nu sunt îndeplinite în prezent. Premierul a susținut că ar face un pas în spate dacă ar exista resurse financiare suficiente sau proiecte solide de reformă care să poată fi implementate rapid. „Dacă ar exista niște posibilități financiare mari pe care guvernul le are în rezervă și pe care actualul guvern nu le-ar fi folosit, care ne-ar permite să facem lucruri de pe o zi pe alta, n-ar fi nicio problemă ca mâine să mă dau la o parte.” De asemenea, Ilie Bolojan a invocat lipsa unor propuneri concrete din partea PSD: „Dacă ar fi fost, în această perioadă, din partea PSD-ului, niște propuneri de reformă […] care ar fi schimbat viața românilor, dar care să aibă și finanțare, n-ar fi niciun fel de problemă să treacă un premier sau altul.” În actualul context politic, premierul a spus că prioritatea este stabilitatea și evitarea „practicilor vechi”, pe care le asociază cu instabilitatea politică. „Dacă […] ceea ce se face este doar generator de circ, atunci este o responsabilitate pentru țara asta să asigurăm guvernarea, atât timp cât va fi sprijinită de parlamentari.”
„Să stabilizăm lucrurile, ca să nu ne mai putem întoarce la practici vechi și să facem ceea ce trebuie în perioada imediat următoare, pentru a rezolva probleme foarte importante pentru România.” Întrebat de ce ar trebui să fie crezut, în condițiile în care liberalii au guvernat în trecut alături de PSD, premierul a invocat rezultatele actualului Executiv. „Pentru că am demonstrat prin ceea ce a făcut acest guvern că am tăiat privilegii, că am redus deficitul și că, cu frâna de mână trasă, am făcut reforme corecte pentru România.”
Criza politică se suprapune peste o aritmetică parlamentară complicată.PNL, USR și UDMR cumulează în prezent 164 de voturi, iar cu sprijinul grupului minorităților naționale ar ajunge la 181, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern. În același timp, PSD și AUR au împreună 219 voturi, insuficiente pentru a forma singure o majoritate. În aceste condiții, parlamentarii neafiliați și grupurile mici devin decisivi, iar negocierile din perioada următoare vor stabili dacă actualul guvern poate continua sau dacă România intră într-o nouă formulă politică.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google


