Pentagonul vorbește despre „zile decisive” în Iran. Trump, către statele occidentale: „Dacă vreți petrol, mergeți și luați-l singuri!”

Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat într-o nouă etapă de escaladare, în care declarațiile politice, operațiunile militare și contradicțiile diplomatice se suprapun într-un ritm tot mai periculos. În doar câteva ore, au apărut patru semnale majore: Donald Trump a transmis un mesaj dur către statele occidentale afectate de blocajul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz, Pentagonul a anunțat că urmează „zile decisive” în războiul contra Iranului, la Ierusalim și în Emiratele Arabe Unite au fost raportate noi alerte și explozii, iar Teheranul a respins atât informațiile privind lansarea de rachete asupra Turciei, cât și ideea că ar negocia în acest moment cu Statele Unite.

Într-un mesaj care arată o schimbare brutală de ton față de aliații occidentali, Donald Trump le-a transmis țărilor care se plâng că nu mai au combustibil pentru avioane din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz că Statele Unite nu vor mai fi acolo să le rezolve problemele. Trump a vizat explicit state precum Regatul Unit, despre care a spus că nu s-au implicat în „tăierea puterii Iranului”, iar acum cer indirect protecție și sprijin într-un moment de criză energetică. Liderul american a formulat două „sugestii”: fie să cumpere petrol din SUA, unde, spune el, există din belșug, fie să „își găsească curajul” și să meargă singure să își ia petrolul din zona Strâmtorii Ormuz. Mesajul este mult mai mult decât o ieșire retorică. El sugerează că Washingtonul încearcă să redefinească raportul cu aliații occidentali inclusiv în cheia costurilor de securitate și a accesului la resurse. Cu alte cuvinte, America transmite că nu mai vrea să fie garantul automat al ordinii energetice globale în timp ce alții ezită militar sau politic.

În paralel, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat că următoarele zile ale războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului vor fi „decisive” și a susținut că, din punct de vedere militar, Teheranul „nu poate face aproape nimic” pentru a schimba cursul actual al confruntării. Oficialul american a afirmat că în ultimele 24 de ore s-a înregistrat cel mai mic număr de drone și rachete lansate de Iran, semn că presiunea militară exercitată de Washington și aliații săi produce efecte. În același timp, Hegseth a refuzat să excludă varianta unei operațiuni terestre în Iran, declarând că într-un război nu poți spune adversarului ce opțiuni scoți din calcul. Mesajul este completat de datele prezentate de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, care a anunțat că SUA au lovit peste 11.000 de ținte în ultimele 30 de zile și au distrus 150 de nave iraniene. Totodată, mii de militari din Divizia 82 Aeropurtată au început să sosească în Orientul Mijlociu, ceea ce extinde clar opțiunile Casei Albe, inclusiv pentru o eventuală intervenție terestră.

Pe teren, noaptea de luni spre marți a adus noi episoade de tensiune. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit cel puțin 10 explozii deasupra Ierusalimului, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran. La scurt timp, alerta a fost ridicată, însă episodul confirmă că frontul israelian rămâne activ și vulnerabil. În același timp, și Emiratele Arabe Unite au intrat în stare de alertă. Populația a primit notificări guvernamentale privind atacuri aeriene și a fost îndemnată să se adăpostească imediat în clădiri sigure, departe de ferestre și spații deschise. Ulterior, autoritățile au anunțat că operațiunile de apărare aeriană s-au încheiat cu succes. Potrivit informațiilor oficiale din emiratul Sharjah, un atac cu dronă a vizat clădirea administrativă a companiei de telecomunicații Thuraya. Nu au fost raportate victime, însă autoritățile au precizat că drona era iraniană și că echipele de intervenție continuă să gestioneze situația.

În plan diplomatic, Iranul transmite un mesaj complet diferit de cel al Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că Teheranul nu a purtat nicio negociere cu SUA de la începutul războiului și că nu va discuta cât timp atacurile americane continuă. Oficialul iranian a admis doar că au existat cereri și propuneri transmise prin intermediari, inclusiv Pakistanul, dar a insistat că nu se poate vorbi despre negocieri reale. Mai mult, Teheranul acuză din nou Washingtonul că a compromis diplomația și susține că toate resursele sale sunt acum concentrate pe apărarea Iranului. Tot marți, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins informațiile potrivit cărora Iranul ar fi lansat rachete asupra Turciei. Într-o convorbire cu omologul său turc, Hakan Fidan, el a calificat acuzațiile drept „complet nefondate” și a propus o anchetă comună pentru stabilirea adevărului. Această reacție vine după ce Ankara a anunțat că o rachetă balistică lansată din Iran și intrată în spațiul aerian turcesc a fost interceptată de sistemele NATO de apărare antirachetă din estul Mediteranei. Alianța a confirmat interceptarea, iar autoritățile turce au precizat că incidente similare au mai avut loc pe 4, 9 și 13 martie.

Privite împreună, aceste evoluții arată că războiul nu mai este doar o confruntare directă între SUA, Israel și Iran. El produce deja efecte în lanț asupra securității energetice, asupra relațiilor dintre Washington și aliații occidentali, asupra statelor din Golf și chiar asupra flancului sudic al NATO. Închiderea Strâmtorii Ormuz a devenit mai mult decât o problemă de transport maritim: este acum un instrument de presiune geopolitică, economică și militară. Iar când președintele american le spune aliaților să „își ia singuri petrolul”, iar Pentagonul vorbește deschis despre trupe la sol, devine clar că lumea intră într-o fază în care costul ezitărilor politice și al dependențelor strategice va fi tot mai mare.