Parlamentul de la Chișinău propune poporului o umbrelă sub forma NATO. UE va cumpăra pentru R. Moldova un radar mobil pentru monitorizarea spaţiului aerian
După ce Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea referitoare la înlocuirea limbii moldovenești cu limba română, autoritățile de la Chișinău s-au apucat să românizeze în țară tot ce se poate. Ultima inițiativă a majorității parlamentare reprezentată de partidul prezidențial PAS se referă la transferarea clădirii Bibliotecii Naționale în folosința Mitropoliei Basarabiei, care ține de Biserica Ortodoxă Română. Acest pas a fost perceput în societate ca o încercare de a distruge colecția moștenirii scrise naționale (moldovenești) și odată cu ea și instituția identității țării. Așa apreciază inițiativa partidului de guvernământ Asociația bibliotecarilor din Republica Moldova. Asociația a trimis puterii o petiție în sprijinul Bibliotecii Naționale. Comunitatea profesională aduce ca aurgumente următoarele, relateaza Nezavisimaia Gazeta preluat de Rador. După cum afirmă bibliotecarii Republicii Moldova, în această clădire se află nucleul moștenirii Bibliotecii Naționale, moștenirea spirituală a locuitorilor Republicii Moldova: o colecție de cărți vechi și rare – peste 33 500 de volume; o colecție de opere de artă și hărți – peste 216 de mii de unități de păstrare; audiovideoteca – 110 mii de unități de păstrare; fondul specializat și Centrul republican de învățământ continuu în domeniul biblioteconomiei și informaticii, unde din 2017 sunt pregătiți peste 10 500 de specialiști. Ambasada SUA, Fundația Soros, Fundația Bill și Melinda Gates și altele și-au adus contribuția la amenajarea acestor spații. Hotărârea parlamentului, dacă va fi realizată, va distruge Biblioteca Națională a republicii, care este instituția identității țării.
Majoritatea parlamentară explică intenția de a transfera Mitropoliei Basarabiei clădirea bibliotecii prin aceea că în timpul României Regale acolo se afla un seminar teologic. Această inițiativă legislativă a fost rezulatul întâlnirii dintre președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, și Patriarhul României, Daniel. În legătură cu hotărârea în pregătire, unul dintre liderii partidului “Congresul Civic”, Mark Tkaciuk, a făcut apel la opinia publică cultă de la Chișinău să iasă la proteste.
Partidul de guvernământ PAS și Biserica Ortodoxă Română nu au reușit să ajungă la o înțelegere în ceea ce privește o versiune unică în legătură cu soarta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, transmite „Moldavskie vedomosti”. Ziarul scrie: „Deputatul PAS Virgiliu Pâslariuc a declarat că transferarea clădirii Bibliotecii Naționale în folosința Mitropoliei Basarabiei este nu numai o restituire, ci un ‘gest de bunăvoință’, pentru că mitropolia are nevoie de un local. Iar Mitropolia Basarabiei, care de parcă ‘are nevoie de un local’, a declarat că Biblioteca Națională va continua să funcționeze dacă proiectul de lege propus de PAS va fi aprobat. Mai mult decât atât, mitropolia chiar va curăța clădirea de agenții economici care închiroază o parte dintre încăperi”.
Jurnaliștii i-au sugerat liderului informal al partidului PAS, președintelui Maia Sandu, să-i dea Mitopoliei Basarabiei în loc de bibliotecă reședința sa de la Condrița. Cititorii Bibliotecii au organizat un flashmob în apărarea ei. Situația din jurul Bibliotecii Naționale nu a fost încă clarificată, iar în Parlament au apărut idei noi, nu mai puțin semnificative. Dorian Istrati, deputat din partea partidului de guvernământ PAS, a declarat că NATO ar putea pune la dispoziția Republicii Moldova o umbrelă de securitate, dar pentru aceasta tema intrării în alianță ar trebui discutată în societate. După cum a declarat parlamentarul moldovean, statutul de neutraliatte prevăzut de Constituție nu apără țara de posibile atacuri.
„Societatea trebuie să înțeleagă că neutralitatea nu ne protejează, rachetele oricum zboară deasupra spațiului nostru aerian. Trebuie să discutăm serios în societate alte posibilități de apărare cum ar fi intrarea în NATO. Suedia este țara care nu a avut război din 1814, acum s-a hotărât să intre în NATO. Suedezii sunt un popor care înțelege foarte bine că umbrela NATO îi poate apăra. Ceea ce nu se întâmplă în cazul nostru, când avem statutul de neutralitate prevăzut de Constituție. Și așa suveranitatea țării este încălcată de Federația Rusă, care trebuia să-și retragă forțele armate începând cu 1999, când a fost semnată Declarația de la Istanbul. Noi vedem reacția Rusiei și la schimbarea articolului referitor la limba română”, a spus Istrati la televiziune.
Opoziția parlamentară consideră că posibila aderare a Republicii Moldova la NATO ar fi o greșeală. Socialistul Adrian Albu spune că în condițiile conflictului din Ucarina Republica Moldova trebuie să se abțină de la declarații în favoarea uneia dintre părțile beligerante și să se limiteze la acțiuni umanitare. „Republica Moldova trebuie să se folosească de neutralitate. În cauzul apariției unor probleme constituționale, în Republica Moldova trebuie să se aplice mecanismul referendumului. Acest lucru trebuie să se facă și în cazul schimbării articolului 13 din Constituție, referitor la limba de stat”, a declarat deputatul Adrian Albu.
De remarcat că, potrivit rezulatelor ultimelor sodaje de opinie, două treimi din populația Republicii Moldova este împotriva intrării în NATO. Demararea noii inițiative este însă stabilită. Și deoarece ea pornește de la partidul de guvernământ, care reprezintă majoritatea parlamentară, putem să nu avem nicio îndoială că parlamentul va adopta respectiva hotărâre. Deși președintele Sandu a declarat anterior la Bruxelles că Republica Moldova nu poate intra în NATO deoarece împotriva acestui lucru este poporul. Ea a remarcat nu o dată că problema integrării Republicii Moldova în NATO va fi hotărâtă la referendum. Nu este exclus ca parlamentul să se și pregătească pentru acest lucru. Mai ales pe fondul declarațiilor despre vulnerabilitatea Republicii Moldova din punctul de vedere al securității.
După cum transmit agențiile Reuters și AFP, citate de agerpres.ro, zilele acestea, reprezentantul oficial al Departamentului de Stat al SUA, John Kirby, a spus: „Considerăm că Rusia încearcă să slăbească Guvernul Republicii Moldova, fără îndoială, cu scopul final de a vedea în fruntea acestei țări o administrație mai favorabilă”.
„Subiecții ruși, fără îndoială, legați de serviciile speciale rusești, încearcă să dirijeze organizarea de demonstrații în Moldova și să le folosească pentru a incita la revoltă împotriva guvernului de la Chișinău”, a remarcat Kirby.
„Cu toatea acestea noi suntem avem încredere în instituțiile economice democratice și economice și în capacitățile acestora de a reacționa la aceste amenințări, iar noi, se înțelege, vom continua să le acordăm un important sprijin“, a adăugat Kirby. Astfel, a precizat Kirby, Statele Unite au consolidat schimbul de informații cu conducerea Republicii Moldova referitor la activitățile Rusiei în această țară, „pentru ca aceasta să poată efectua mai multe investigații” și „să se opună planurilor Rusiei.”
Administrația președintelui Biden consideră, de asemenea, că Rusia încearcă să răspândească dezinformări în legătură cu stabilitatea generală în Republica Moldova – de exemplu, declarațiile Moscovei că Ucraina se pregătește să invadeze Transnistria. În acest context, Partidul Socialiștilor (de opoziție) a declarat neîncredere totală față de autoritățile centrale ale țării și s-a pronunțat pentru dizolvarea Parlamentului. „La ședința Consiliului republican al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, desfășurată cu participarea conducerii partidului, a deputaților parlamentului, a reprezentanților autorităților locale, s-a luat hotărârea de a se exprima totala neîncredere față de conducerea țării, față de majoritatea de guvernământ. Socialiștii se pronunță pentru organizarea de alegeri anticipate, dizolvarea Parlamentului”, a declarat șefa Serviciului de presă al partidului, Carmena Lupei. După cum a declarat aceasta, Partidul Socialiștilor a avut consultări largi cu cetățenii republicii în regiuni.
UE va cumpăra pentru R. Moldova un radar mobil pentru monitorizarea spaţiului aerian
UE urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, după noile dezvăluiri despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental, iar cea mai mare parte a acestui ajutor va fi cheltuită pentru achiziţionarea unui „radar terestru mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune” pentru a ajuta Moldova să-şi controleze spaţiul aerian, potrivit unui memorandum intern al UE datat 13 martie şi văzut de publicaţia „EUobserver”. Restul banilor vor fi alocaţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi vehicule de tip pick-up, motostivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare, precum şi hardware şi software anti-hacking. Noii bani UE vor fi probabil conveniţi luna aceasta sau luna viitoare şi vor fi plătiţi „destul de repede”, au declarat sursele UE.
Banii vor fi luaţi din Fondul European pentru Pace (EPF), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, din care cea mai mare parte este cheltuită pentru Ucraina. Achiziţiile pentru Moldova vor fi gestionate de Estonia, prin Centrul pentru Investiţii în domeniul Apărării.
Germania, România, Marea Britanie şi SUA ajută, de asemenea, Republica Moldova să îşi consolideze forţele armate pe bază bilaterală, se mai arată în documentul UE văzut de EUObserver. De asemenea, Statele Unite „îşi vor creşte probabil angajamentul substanţial în 2023 până la un nivel apropiat, dar inferior” noului grant de 40 de milioane de euro al UE, se arată în memorandum. Pe de altă parte, Moldova însăşi intenţionează să-şi cumpere „un sistem radar de supraveghere aeriană, în completarea radarului propus în cadrul acestei măsuri de asistenţă”, menţionează nota de informare.
Achiziţiile de radare vin după ce Rusia a tras mai multe rachete prin spaţiul aerian al Republicii Moldova pentru a lovi ţinte din Ucraina în ultimele luni. Pe de altă parte, UE şi SUA şi-au intensificat în ultima vreme avertismentele că Rusia plănuieşte o lovitură de stat în Moldova pentru a-i înlătura pe liderii săi prooccidentali, care au depus anul trecut o cerere de aderare la UE.
„În ultimele luni am văzut că Moldova a devenit din ce în ce mai mult o ţintă pentru acţiunile maligne ale Rusiei – interferenţe străine, dezinformare, atacuri hibride”, a declarat luni un purtător de cuvânt al serviciului de acţiune externă al UE, citat de EUObserver. „Scopul acestor acţiuni este de a submina şi destabiliza ţara, de a submina guvernul şi administraţia pro-reformă, anticorupţie şi pro-UE din Moldova”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
UE a investit deja 47 de milioane de euro în modernizarea armatei Republicii Moldova în 2021 şi 2022, dublând efectiv bugetul pentru apărare. În total, europenii au alocat peste 1,09 miliarde de euro sub formă de împrumuturi şi granturi, începând din octombrie 2021, „pentru a consolida rezilienţa Republicii Moldova” în sens mai larg, inclusiv asistenţă bugetară şi ajutor umanitar pentru a face faţă valului de refugiaţi ucraineni.
Experţi ai UE în domeniul apărării cibernetice şi al măsurilor de contrapropagandă au lucrat cu autorităţile de la Chişinău pentru a contracara Rusia, a precizat luni purtătorul de cuvânt al UE. Serviciul de politică externă al UE elaborează, de asemenea, un „concept” pentru o nouă misiune civilă care să consilieze autorităţile moldoveneşti cum să gestioneze situaţia, dar aceasta se află încă într-un „stadiu incipient”, a mai spus purtătorul de cuvânt.